FOTO Vezi cum arătau strămoşii noştri

Pentru a vedea cum arătau strămoşii noştri, oamenii de ştiinţă de la Institutul de Cercetare Senckenberg au folosit diverse metode pentru a crea 27 de mulaje de cranii, pornind de la mici fragmente de oase, dinţi sau chiar bucăţi de cranii culese de pe tot globul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Publicul poate vedea craniile pentru prima oară într-o expoziţie organizată în Germania, la Muzeul de Istorie Naturală Senckenberg, din Frankfurt, potrivit Discovery.

Sahelanthropus tchadensis sau "Toumai" a trăit în urmă cu 6,8 milioane de ani şi este unul dintre cele mai vechi specimene umanoide descoperite până în prezent. Mai multe fragmente din mandibulă şi dinţi au fost descoperite în urmă cu nouă ani, în deşertul Djurab din Chad.


Modelul Australopithecus afarensis a fost refăcut din mai multe bucăţi dintr-un craniu şi o mandibulă găsite printre rămăşiţele a 17 preoameni (9 adulţi, 3 adolescenţi şi 5 copii), descoperite în regiunea Afar, în Etiopia, în 1975.

Potrivit datelor de până acum, specia omului-maimuţă - Australopithecus afarensis - a trăit în urmă cu 3,2 milioane de ani. Mai multe oase aparţinând acestei specii au fost găsite în Etiopia, inclusiv faimoasa Lucy, un schelet aproape complet, descoperit în Hadar.


"Doamna Ples" este cel mai popular exemplar de Australopithecus africanus şi a fost descoperit în Sterkfontein, Africa de Sud, în 1947.

Se presupune că a trăit acum 2,5 milioane de ani (deşi sexul fosilei nu este cunoscut cu exactitate) şi că ar fi murit după ce a căzut într-o carieră de calcar, această concluzie fiind trasă datorită cristalelor descoperite pe craniul său.

A. africanus a ridicat multe întrebări în rândul oamenilor de ştiinţă din cauza mandibulei foarte mari şi a dinţilor lungi, dar aceştia au ajuns la concluzia că scheletul s-a adaptat nevoilor speciei de a sparge nuci şi seminţe.


Craniul lui Paranthropus aethiopicus a fost descoperit pe malul vestic al Lacului Turkana, în Kenia, în 1985. Forma gurii dezvăluie că avea o muşcătură puternică şi că putea să mestece plante.

Nu se cunosc foarte multe despre această specie întrucât s-au descoperit doar câteva rămăşiţe, dar se crede că a trăit acum 2,5 milioane de ani.


Cercetătorii au reuşit să modeleze şi craniul lui "Zinj" din specia Paranthropus boisei, numită iniţial Zinjanthropus boisei. Bărbatul adult a trăit în urma cu 1,8 milioane de ani, în Olduvai Gorge, Tanzania iar părţi din craniul acestui au fost descoperite în 1959. Antropologii bănuiesc că se hrănea cu seminţe, plante şi rădăcini.


Acest model din specia sub-umană Homo rudolfensis a fost refăcut din mai multe fragmente de oase descoperite în Koobi Fora, Kenia, în 1972. Se crede că bărbatul adult a trăit în urmă cu aproape 1,8 milioane de ani. Folosea unelte din piatră şi se hrănea cu carne şi plante.

Printre trăsăturile disctinctive se numără faţa plată şi lată, postcanini mari, care au coroane şi rădăcini mai complexe. De altfel, este recunoscut ca având craniul mai mare decât contemporanii săi.


Scheletul conservat aproape perfect al Baiatului Turkana este una dintre cele mai spectaculoase descoperiri ale paleoantropologiei. Judecând după anatomia sa, cercetătorii cred că acest specimen Homo ergaster era un tânăr înalt, de 13-15 ani. Potrivit cercetătorilor, băiatul ar fi murit lângă un râu, unde a fost acoperit, ulterior, de sedimente aluviale.

Comparând forma craniului şi a dinţilor, acesta avea structura capului asemănătoare cu a lui Homo erectus asiatic.


Acest bărbat adult din specia Homo heidelbergensis a fost descoperit în Sima de los Huesos, Spania, în 1993. Judecând după craniu, oamenii de ştiinţă cred că a murit în urma unei infecţii masive, care i-a cauzat deformarea feţei, însă în acest colaj nu a fost redată desfigurarea.

Se crede că această specie este un strămoş al neanderthalienilor. Miquelon, porecla lui Atapuerca 5, a trăit în urmă cu 500.000 până la 350.000 de ani. Fosilele acestei specii au fost descoperite în Italia, Franţa şi Grecia.


Bătrânul din La Chapelle a fost reconstruit pornind de la craniul şi mandibula unui bărbat Homo neanderthalensis descoperit în apropiere de La Chapelle-aux-Saints, în Franţa, în 1908. Acesta a trăit în urmă cu 56.000.

Scheletul bărbatului de 40-50 de ani arată că ar fi suferit de mai multe afecţiuni, printre care artrită, şi a avut foarte multe oase rupte. Oamenii de ştiinţă nu au putut stabili de la început vârsta acestuia şi nici n-au putut determina afecţiunile de care suferea. Asta a dus la teoria incorectă că bărbaţii neanderthalieni mergeau cocoşat.


Craniul şi mandibula acestei femei pitice au fost descoperite în Liang Bua, Flores, Indonezia, în 2003. Ea avea o înălţime de aproximativ 1 metru şi a trăit în urmă cu aproape 18.000 de ani.

Descoperirea speciei din care aceasta face parte, Homo floresiensis, a ridicat multe semne de întrebare legate de convingerea că Homo sapiens a fost singura specie umană pentru ultimii 30.000 ani.

Cercetătorii încă dezbat dacă Homo floresiensis era o specie aparte, sau era vorba de un grup de oameni moderni care sufereau de o boală.


Judecând după fragmentele de craniu şi de mandibulă descoperite într-o peşteră din Israel, în 1969, această femeie tânără din specia Homo sapiens a trăit între 100.000 şi 90.000 de ani în urmă. Oasele ei arată că ar fi avut aproximativ 20 de ani. Craniul sfărâmat a fost găsit într-un mormânt, alături de rămăşiţele altor 20 de persoane.

FOTO: DISCOVERY

citeste totul despre: