Cei mai deştepţi români: „Nu suntem tocmai fericiţi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cum octombrie este proclamată luna inteligenţei, am vrut să-i întâlnim pe românii recunoscuţi oficial ca făcând parte din clubul exclusivist al celor mai inteligenţi oameni de pe planetă.

I-am găsit grupaţi în Mensa, asociaţia internaţională a oamenilor inteligenţi (cei care au un IQ de peste 131 şi care reprezintă doar 2% din populaţia planetei), la care România a aderat în 1991. Mă aşteptam să descoperim nişte ciudaţi, cu aspect de „tocilari", cu un limbaj greu de descifrat, cu toane şi aere, oameni suficienţi lor înşile. Am avut surpriza să dăm peste oameni cât se poate de normali, cu hobby-uri şi dileme obişnuite, dar de un pragmatism specific doar celor cu mintea ageră.

„Patalamaua" care conferă statutul de „mensan" constă într-un e-mail primit la aproximativ două săptămâni de la susţinerea unui test bazat pe o matrice progresivă Raven. „În cazurile în care cel testat nu are acces la o căsuţă de e-mail, este trimisă o scrisoare prin poştă cu acelaşi conţinut - rezultatul testului. Singura dovadă a apartenenţei la Mensa este un card de membru pe care-l eliberăm în câteva zile", spune Rudolph Mihaiu, responsabilul cu relaţiile publice din cadrul Mensa.

Egalitarism în Mensa

Un top al celor mai inteligenţi membri Mensa România nu există pentru că testul Mensa folosit aici poate măsura doar până la IQ-ul de 145 (acesta urmărind doar depistarea celor eligibili), dar mai ales pentru că nimeni nu-şi doreşte o ierarhie în Organizaţie: „Considerăm inoportună potenţiala ierarhizare internă care ar putea apărea dacă scorurile ar fi cunoscute de membrii organizaţiei.

Cu toate acestea, orice membru poate, printr-o cerere către conducerea organizaţiei, să îşi afle propriul IQ din punct de vedere al punctajului: 2% peste 132, 1% peste 138 sau punctaj maxim, adică mai mult de 145", ne explică Rudolph Mihaiu. Până acum, în România s-au testat 1.700 de oameni şi, raportat la populaţia ţării, numărul de eligibili ar trebui să fie aproximativ 440.000 (la o populaţie de 22.000.000) sau 2% din populaţia ţării.

Conform studiilor publicate de lectorul universitar Anca Dobrean, de la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj, IQ-ul mediu în România este de 94 de puncte pe Stanford-Binet, „considerabil mai mic faţă de prognoza oferită de scorurile obţinute în Europa", ne lămureşte Rudolph Mihaiu. Următoarea testare va avea loc pe 15 octombrie, la Bucureşti, ziua când Mensa România organizează „Ziua porţilor deschise".

Avantajele membrilor Mensa

Pe lângă posibilitatea de a ne afla coeficientul de inteligenţă, avem şi ocazia de a-i cunoaşte pe membrii organizaţiei şi programul evenimentelor pentru lunile următoare. Mensa este o organizaţie în care cei cu un IQ ridicat îşi pot urmări interesele comune cu ajutorul a ceea ce ei numesc Special Interest Group (grup special de interese).

Drept urmare se organizează cu regularitate evenimente legate de diversele domenii de interes. De asemenea, mulţi „mensani" organizează petreceri, întâlniri periodice şi călătorii, Mensa oferind membrilor săi acces la serviciul de călătorie SIGHT, prin care „mensanii" pot găsi alţi „mensani" din preajma locului de destinaţie şi pot beneficia de găzduire gratuită şi tururi ale oraşelor. Totodată, membrii Mensa pot găsi resurse pentru propriile proiecte sau pentru proiecte externe. Printre evenimentele inedite organizate de Mensa, găsim invitaţia adresată anul trecut parlamentarilor de a-şi testa
inteligenţa.

Niciun parlamentar excesiv de inteligent

„Doar doi dintre cei peste 400 de parlamentari contactaţi au răspuns invitaţiei noastre. Politica organizaţiei nu îmi permite să împărtăşesc rezultatele celor doi, dar vă pot spune că, în acest moment, cu toate că avem membri specialişti în IT&C, mineri, profesori, economişti etc., nu avem niciun parlamentar. Însă noi apreciem dorinţa acestor două persoane de a sprijini organizaţia", declară Rudolph Mihaiu.

Şi nu este vorba despre un sprijin financiar, aşa cum s-ar putea crede, căci Mensa nu are caracter politico-social. Şi poate tocmai această integritate a organizaţiei aduce limitări financiare şi lipsa unui sediu. „Utilitatea unui sediu în acest moment ar fi restrânsă, nu avem angajaţi permanenţi şi, cu excepţia unor servicii de bază, totul se face pe bază de voluntariat", ne precizează Mihaiu.

"Doar jumătate dintre cei care obţin scorul care le atestă eligibilitatea - peste 131 IQ - , se şi înscriu în organizaţie. Motivul ar putea fi imaginea neconturată a organizaţiei, beneficiile apartenenței la Mensa nefiind încă foarte clare.''
Rudolph Mihaiu PR Mensa România

Testul care-ţi indică nivelul inteligenţei

Testul folosit de Mensa este o matrice progresivă Raven, are 45 de întrebări, timpul de rezolvare este de 20 de minute şi este culture-fair - adică conţine doar elemente abstracte. Mensa România speră să poată dezvolta propriul instrument psihometric complex (atât elemente abstracte, cât şi elemente verbale). Odată acceptat, orice membru poate trimite o cerere către board-ul internaţional pentru a afla dacă face parte din cei 2% sau din cei 1% dintre cei mai inteligenţi oameni ai planetei. Punctajul exact însă nu poate fi aflat de niciunul dintre membri. În Mensa există un anumit egalitarism odată ce ai trecut de „pragul critic".

„Suntem oameni normali, nu suntem o sectă"

Cristian Năsulea are 28 de ani, este din Comarnic şi este membru Mensa din 2005, la doi ani după ce a aflat de Mensa România.„În State e un lucru foarte mare să fii membru Mensa, cunosc oameni care şi-au comandat o copie după scrisoarea de acceptare, şi apoi şi-au placat-o în aur sau oameni care şi-au înrămat-o şi au pus-o la loc de cinste în casa lor. Eu am hârtia pusă alături de alte acte importante, într-un dosar", spune tânărul cadru didactic, căci Cristian predă economie mondială la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti.

Cristian, în New York, la Statuia Libertăţii

Cristian, în New York,  la Statuia Libertăţii

Acesta este jobul lui oficial. Grosul banilor însă nu vine din jobul de profesor, ci din firma de consultanţă în domeniul IT, pe care o are de peste şapte ani. „Am aflat de Mensa de la parteneri de-ai mei din afară, mai ales din Marea Britanie, de la care am înţeles că e util să ai o astfel de patalama, un astfel de sigiliu pe CV.

Cu toate acestea, în unele cazuri, acest atu se transformă într-un handicap căci, pentru unele joburi, faptul că ai un IQ ridicat te poate trage înapoi. Sunt şi angajatori care nu se simt confortabil cu oameni care îşi pun prea multe întrebări, prea multe probleme pe care ei nu ar vrea să ţi le pui. Eu nu am probleme cu şeful, la facultate merg doar o zi pe săptămână, în restul timpului conduc o firmă de consultanţă în IT, unde încerc să dezvolt mai multe produse software, prin urmare sunt propriul meu şef", mă lămureşte Cristian.

La Mensa, şedinţele sunt lunare, se discută lucruri pe ordinea de zi, chestiuni organizatorice ale asociaţiei. Ar mai fi şi întâlnirile în care membrii joacă diverse jocuri care merg spre un grad de complexitate foarte mare, care implică matematică, dar şi petreceri grozave sau evenimente de genul competiţiilor sportive sau workshop-uri.

Confundaţi cu cei din MISA!

Acum doi ani, Cristian a participat la un concurs de schi din Slovenia, unde a obţinut locul întâi. Organizaţia oferă deci şi un suport de socializare membrilor, petrecerile fiind evenimente la care toată lumea cântă şi dansează. „Ultimul astfel de eveniment s-a desfăşurat la Sibiu, în iunie, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de Mensa, şi s-a ţinut într-un club unde ne-am distrat pe cinste. Suntem oameni normali, nu suntem o sectă, chiar dacă uneori suntem confundaţi, inclusiv de membrii propriilor noastre familii, cu cei de la MISA. Cel mai tânăr membru Mensa din România are 18 ani şi, când i-a spus mamei lui că este membru, aceasta l-a întrebat dacă la Mensa facem pipi unii pe alţii", spune Cristian amuzat.

Confirmarea propriei valori

Despre sine, Cristian a avut dintotdeauna o părere foarte bună: „Nu s-au schimbat prea multe lucruri în viaţa mea după ce am aflat că sunt eligibil. Am avut dintotdeauna o părere bună despre mine, testul nu a făcut decât să mi-o întărească. Orice prieten de-al meu poate confirma asta. Apropo de prieteni, trei dintre prietenii mei au intrat în Mensa după mine, dar s-a întâmplat ca al patrulea să nu treacă testul. Lucru care nu a schimbat însă cu nimic relaţia dintre noi".

Impactul major a fost când a început să-i cunoască pe ceilalţi membri, când a realizat că oamenii din organizaţie nu sunt prototipul tocilarilor cu ochelari fund de sifon, ci sunt oameni care arată absolut normal, care au preocupări şi pasiuni fireşti vârstelor lor. „Eu sunt pasionat de sporturile de iarnă, schiez, mă dau cu placa, merg cu bicicleta, alerg... călătoresc în interes de serviciu şi nu numai. Ca mine sunt foarte mulţi dintre mensani".

Cristian călătoreşte mult, virtual o face aproape zilnic, când intră în video-conferinţe cu partenerii lui din toate colţurile lumii. Nu s-a gândit de multe ori să părăsească ţara, dar astăzi îşi pune problema mai mult ca niciodată: „Ce am constatat mergând afară deseori, şi reuşind să pricep câte ceva din felul cum trăiesc oamenii locului, este că România cu problemele ei este foarte aproape de SUA cu problemele ei, spre exemplu. Prin urmare, problemele de care mă plâng eu aici, în ţara mea, sunt de fapt şi problemele care-i macină pe localnicii de acolo.

Să părăsesc România şi să mă stabilesc într-o altă ţară cu probleme similare ar fi un demers inutil. Deci, dacă ar fi să-mi doresc o schimbare, ar trebui să plec în ţări ca Africa de Nord sau America de Sud. În SUA, spre exemplu, mi-ar plăcea să ies la pensie, căci au un sistem de pensii foarte sănătos pentru cei din câmpul muncii. Mă gândesc la plecat de pe la vârsta de 10 ani, dar niciodată nu a înclinat balanţa în a părăsi ţara. Mi-e bine aici, aici am familia, am prietenii, am jobul de aşa natură încât nu simt niciun fel de frustrări", spune el.

Criza la români

„De când cu criza asta însă, românii au înţeles mai prost decât mulţi, decât nemţii sau englezii, spre exemplu, ceea ce se petrece (mai bine doar decât grecii, care sunt în groapă cu ambele picioare). Aici mă refer la mediul business, la afaceriştii care nu au înţeles că acum nu este un moment în care să ne dăm ţepe unii altora, ci dimpotrivă, acesta este momentul în care ar trebui să fim solidari, să ne unim şi să facem ceva aşa încât să putem trece cu bine prin perioada aceasta. Pare utopic, dar e o abordare pe care am văzut-o între colegii mei din Anglia, care se ajută unii pe ceilalţi şi nu-şi dau în cap pe principiul «te distrug ca să trăiesc eu mai bine».

Cristian îşi aminteşte despre momentul când a fost tras pe sfoară prima dată: „La noi, prima ţeapă am luat-o deja la o lună după ce am fost loviţi de criză, iar criza a devenit scuza perfectă pentru prea mulţi pentru a face nenorociri. În concluzie, dacă în 2007 mă gândeam că n-aş pleca nicăieri pentru că e multă treabă de făcut aici, în ţară, astăzi nu mai exclud definitiv ideea de a merge măcar pentru o perioadă în altă ţară".

"Să părăsesc România şi să mă stabilesc într-o altă ţară cu probleme similare ar fi un demers inutil. ''
Cristian Năsulea membru Mensa

Apocalipsa după Năsulea

România... sunt destul de îngrijorat pentru România pentru că văd că renasc anumite lucruri rele, pe care România le-a mai întâlnit în trecutul ei istoric. Mă refer la corupţie, la structuri de interese. Aici România stă foarte rău şi, dacă nu se va face o întoarcere de 180 de grade, ne va fi fatal. Dacă mergem pe traiectoria actuală o să ne întoarcem la nivelul anilor '90 şi asta în cel mai optimist scenariu. Mă surprinde faptul că, la nivel de guvernare, oamenii ăia ori nu înţeleg deloc că ceea ce fac este dăunător, ori fac ceea ce fac din rea-voinţă, în ideea de a distruge diverse lucruri, în aşa fel încât să poată fi cumpărate de grupurile lor de interese la preţuri mai mici.

Sorana Burcuşel, la munte, unde se relaxează deseori

Sorana Burcuşel, la munte, unde se relaxează deseori

Au pus taxe şi impozite mari, au luat stimulentele şi motivaţiile oamenilor, ori se ştie că nimic nu poate creşte astfel, tăind aceste lucruri. Au tăiat de unde nu trebuie şi au dat în alte părţi, în locuri care nu ajută la altceva decât la întărirea controlului lor asupra electoratului. Nu acesta este modul în care trebuie abordată problema, politicienii trebuie să înţeleagă că politicieni care-şi pradă ţara există peste tot, chiar şi-n SUA, dar că e mult mai avantajos să ai o ţară bogată pe care să o prazi decât una săracă din care să nu mai ai ce fura. Adică e o abordare proastă chiar şi pentru un hoţ.

Magazinele online, după o idee de Năsulea

Şi pentru că de la oamenii inteligenţi avem aşteptări mari, am vrut să aflăm în ce măsură şi-a folosit Cristian inteligenţa în folosul oamenirii. „În ultimii şapte ani am dezvoltat un soft după o idee proprie (în septembrie 2004 mi-a venit ideea). Acum, produsul pe care l-am inventat şi la care am lucrat în tot acest timp merge către vânzare. Este vorba despre o infrastructură pe care se pot dezvolta alte aplicaţii. Graţie acestui produs există astăzi magazinele online.

Dar nu mă voi opri aici. Mai am în minte şi chestii care nu au legătură cu internetul, cu latura asta a lucrurilor eterice, nepalpabile. Am nişte idei care vor îmbunătăţi vieţile oamenilor la modul practic. Soluţii de implementare a tehnologiei în casele oamenilor, jucării care să facă hrănitul pisicii mai uşor atunci când pleci în concediu."

Deştepţi, dar săraci

Cum invenţiile nu sunt neapărat o constantă în rândul inteligenţilor, îl întreb pe Cristian ce aduce inteligenţa în rândul celor care o posedă. Şi Cristian îmi spune că oamenii inteligenţi nu sunt bogaţi, că există studii serioase în acest sens, studii care confirmă faptul că nivelul coeficientului de inteligenţă este invers proporţional cu şansele de a deveni bogat. Îmi mai spune că inteligenţa nu aduce nici fericire: „Devii nefericit ca inteligent în momentul în care te obişnuieşti să fii cel mai bun şi ai un insucces. Atunci nu ştii cum să gestionezi eşecul şi e dureros, e ca şi cum ai cădea de la etajul 10 în loc să cazi de pe la un 2".

Ca şi cum ai ţipa în şoaptă

Competitivitatea şi orgoliul îi face să accepte greu o înfrângere, iar insuccesul face parte din viaţa oricui, fie el inteligent sau nu. „Oricât de inteligent ai fi, trebuie să fii capabil de un anumit grad de superficialitate (mi-am dat seama de asta la şcoală, când colegii mei se simţeau şi se distrau mult mai mult decât o făceam eu, care eram bântuit de tot soiul de întrebări).

Aici se face diferenţa şi între acei inteligenţi care se ceartă la cuţite cu un profesor, cu riscul de a fi daţi afară din facultate sau din şcoală, şi cei care pot aplica acea doză de superficialitate care aplanează conflictele", crede Cristian. Apropo de conflicte, cât de tare seamănă o ceartă între oamenii inteligenţi cu o ceartă a celorlalţi? „Certurile sunt bazate de obicei pe argumente logice, nu ajungem la injurii, e ca şi cum am ţipa în şoaptă. E ca şi cum am fi într-o sală de tribunal, în care avocaţii iau cuvântul pe rând, civilizat şi fac veritabile pledoarii", spune Cristian, explicându-mi cum şi oamenii inteligenţi se ceartă din te miri ce motive, nu toate tocmai academice.

„Încă din şcoală am în sânge «gena contrazicerii»"

Apartenenţa Soranei Burcuşel la Mensa arată că inteligenţa nu are sex. Are 38 de ani, e din Bucureşti şi este membru din 2009. „Renunţasem la job şi duceam dorul colegilor, cu alte cuvinte îmi lipseau relaţiile interumane. M-am gândit (şi am avut dreptate) că în Mensa voi găsi oameni interesanţi, cu care să pot interacţiona lejer". Rudele şi prietenii au aflat de la ea despre Mensa, iar eligibilitatea ei nu a surprins pe nimeni: „Tuturor li se pare firesc că am luat testul, nu şi-ar fi închipuit nimeni că nu-l iau".

Sorana ia cursuri de călărie, echitaţia fiind în prezent singurul ei hobby



O nouă viaţă

Scrisoarea în care a fost anunţată că este eligibilă (că face parte din cei 2% cei mai inteligenţi oameni ai planetei) a venit ca o confirmare a ceea ce bănuia deja. Iar viaţa ei a început să se schimbe după ce a participat la câteva întâlniri în cadrul organizaţiei. „Avantajul major în cazul meu ca membru Mensa este cel al interacţiunii umane. Am avut sentimentul de apartenenţă la acest grup, sentiment pe care nu l-am mai avut până atunci. Cu alte cuvinte, niciodată înainte de intrarea în Mensa (la şcoală, liceu, facultate, job etc.) nu am avut sentimentul că fac parte dintr-un grup, că «aparţin» acelui grup", ne explică Sorana, care, din cauza unor probleme personale, nu mai poate participa la toate întâlnirile, şedinţele şi evenimentele organizate lunar pentru „mensani".
 
Proiect inedit marca mensa

Ea speră să revină curând, mai cu seamă cu cât Mensa urmează să pună în practică un proiect la care-şi doreşte să participe neapărat - o campanie care va ajuta elevii să priceapă chestii greu „digerabile" din chimie, fizică. Sorana este director comercial în cadrul unei firme, dar are şi o firmă proprie. Pentru ea timpul liber este preţios şi tocmai de aceea preferă să şi-l consume doar cu activităţi care-i fac plăcere: „Niciun hobby nu mă ţine multă vreme, mă plictisesc repede, am activităţi variate. Acum am descoperit echitaţia şi vreau să învăţ să călăresc. Sunt convinsă că, atunci când voi şti să călăresc bine, îmi voi găsi un alt hobby".

Certuri la ordinea zilei

Sorana este ambiţioasă, iar spiritul justiţiar pe care‑l posedă o obligă să meargă până-n pânzele albe când are dreptate: „M-am contrazis la toate vârstele, atât în şcoală, facultate, la job, cât şi în familie. Atunci când ceea ce mi se cere este ilogic, iar argumentele celui care o cere nu sunt valide, nu pot să tac. Am în sânge «gena contrazicerii» şi nu ţin cont cine este cealaltă persoană. În şcoala generală m-am contrazis cu ţipete cu secretara şi apoi am fost certată şi de dirigintă, mai ales că aveam un dosar foarte prost, având bunici care au făcut puşcărie politică", spune Sorana.

„În anul V la Facultatea de Chimie Industrială (Politehnica Bucureşti), în 1995, am avut de făcut un proiect la materia Management. În cadrul acelui proiect trebuia să inversăm o matrice, lucru pe care eu l-am făcut pe PC. La predarea proiectului profesorul mi-a reproşat că nu am făcut inversarea matricii de mână, motivând că, pe vremea sa, studenţii munceau, calculau de mână.

Sorana ia cursuri  de călărie, echitaţia  fiind în prezent  singurul ei hobby
info

Argumentul meu a fost că inversarea matricilor o ştiu din liceu (nu puteam ajunge în anul V fără a o şti) şi că în curând voi fi inginer şi ar trebui să folosesc tehnologia existentă, chiar să fac lucruri noi, nu să mă întorc la modul de lucru de acum 200 de ani. Nu am izbutit totuşi să-mi conving profesorul, nota a fost 9, pentru că au lipsit paşii intermediari de la inversarea matricii". Chiar dacă nu a inventat nimic până acum, i-ar plăcea să inventeze teleportarea „mai ales ţinând cont de drumurile din România".

Oamenii inteligenţi sunt morali

Sorana crede că inteligenţa nu este apanajul celor bogaţi: „Există avantaje şi dezavantaje când eşti inteligent. De exemplu, în şcoală înveţi mai uşor, deci ai mai mult timp liber, dar te şi plictiseşti aşteptând să înţeleagă ceilalţi. De-a lungul vieţii am avut şi momente fericite şi momente nefericite, dar niciunul nu a avut legătură cu inteligenţa. Inteligenţa este o unealtă, un instrument. Modalitatea de utilizare şi scopul în care o foloseşti ţine de fiecare. Cred că «mensanii» câştigă peste medie, dar nu sunt bogaţi (cel puţin nu cei din România). Un coleg zicea că inteligenţa are legatură cu moralitatea, oamenii inteligenţi nu fură şi nu înşală", punctează Sorana.

Şi, dacă „mensanii" între ei se înţeleg de minune, în mijlocul celor cu un IQ mai scăzut nu sunt la fel de fericiţi: „Inteligenţa te ajută să treci mai uşor şi mai bine prin şcoală, te ajută să îţi faci treaba bine la job, uneori să fii promovat, dar nu te ajută în viaţa personală, ba chiar ar putea să te împiedice în găsirea unui partener de viaţă sau a prietenilor, pentru că diferenţa de IQ între partenerii de viaţă sau între prieteni nu poate fi prea mare (nu poţi avea un prieten care nu-ţi înţelege glumele, de exemplu)".

Dilemele Soranei

Sorana nu a părăsit încă România, a tot sperat ca lucrurile să se îndrepte. Astăzi, când a murit şi speranţa, ar vrea să plece, ceea ce o face să amâne momentul fiind boala tatălui său. Fiecare dilemă care apare în viaţa Soranei o impulsionează să se stabilească în afara ţării. În România, cel mai tare o frustrează faptul că apar legi cu aplicare imediată, fără a se pregăti posibilitatea practică a aplicării lor înainte. Printre celelalte dileme ale Soranei:
- De ce se studiază pH-ul la materia Chimie în clasa a IX-a şi logaritmii la Matematică în clasa a X-a?
- De ce teorema lui Pitagora este aplicată la Fizică într-a VII-a, înainte de a fi studiată la Matematică etc).
- De ce nu există bani pentru aparatură în spitale şi universităţi, dar există pentru „Catedrala neamului"?
- De ce, după ce ai plătit asigurări de sănătate 40 de ani şi n-ai fost bolnav până la 75 de ani niciodată, trebuie să plăteşti procedurile care ţi se fac la spitalul de urgenţă?

"Niciun hobby nu mă ţine multă vreme. Sunt convinsă că, atunci când voi şti să călăresc bine, îmi voi găsi un alt hobby.''
Sorana Burcuşel membru Mensa

Mensa România în cifre

- Până în prezent, 1.700 de persoane au fost testate de Mensa România.
- Aproximativ 40% dintre cei care participă la testul Mensa obţin un punctaj care să le permită accesul în organizaţie.
- Cei mai mulţi dintre membri sunt tineri, între 20 şi 28 de ani, de regulă studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor cu profil tehnic.
- Aproximativ 75% dintre cei care trec testul sunt bărbaţi. Alte organizaţii Mensa, de regulă cele mai aşezate, au parte de un echilibru clar între bărbaţi şi femei.
- Statistic, membrii Mensa România sunt considerabil mai tineri decât „mensanii" din străinătate.

Istoric Mensa România

- Primul membru Mensa din România a fost Daniel Şerbănică. Acesta a aderat la filiala internaţională în anii '80. Securitatea îl interoga periodic din pricina faptului că primea scrisori din Marea Britanie. Acestea conţineau însă doar nevinovata revistă „Mensa International".
- Mensa România a fost înfiinţată în 1991, pe data de 26 iunie, de către Daniel Şerbănică şi soţia acestuia. Până în 1995, organizaţia ajunsese la aproximativ 200 de membri. Anul acesta Mensa România a sărbătorit 20 de ani de existenţă la Sibiu.
- Între 1990 şi 2005, din pricina „exodurilor de creiere", numărul de membri ai Mensa România a avut o evoluţie sinusoidală, organizaţia fiind nevoită să renască în repetate rânduri.
- În 2005, Mensa România avea doar 7 membri.
- În februarie 2009, Mensa România a reluat testările după un hiatus de trei ani.
- Între februarie 2009 şi noiembrie 2010 s-au organizat testări semestriale în Bucureşti şi anuale în Iaşi şi Cluj.
Din noiembrie 2010, în Bucureşti s-a trecut la testări lunare şi testări trimestriale (aproximativ) în restul ţării. Drept urmare, în intervalul noiembrie 2010-mai 2011 s-au testat mai multe persoane decât în ultimii opt ani.
- În prezent, Mensa România are 251 de membri şi este afiliată la Mensa Internaţional. La nivel mondial, clubul exclusivist are aproximativ 110.000 de membri din peste 100 de ţări.

Meseriile membrilor Mensa

În acest moment, Mensa România are 251 de membri (cel puţin 33.132 puncte de IQ - Stanford-Binet). Cei mai mulţi dintre ei sunt studenţi, medici, ingineri şi economişti.

Ce IQ au celebrităţile?

Foarte aproape de Albert Einstein, care avea un IQ de 160, găsim vedete precum Sharon Stone (cu un IQ de 154). Cu un IQ de 140 se pot lăuda şi cântăreţele Madonna şi Shakira. Singura celebritate care se află la egalitate cu Einstein este Bill Gates, fondatorul companiei Microsoft.

Ce nu se ştie despre Mensa

- Cei mai tineri mensani sunt britanicii Oscar Wrigley (admis la vârsta de doi ani şi cinci luni cu un IQ de 160) şi micuţa Elise Tan Roberts (admisă la doi ani şi patru luni cu un IQ de 154).
- Slovenia este ţara cu cele mai multe fotomodele-membri Mensa. Participantele la Miss Slovenia au fost invitate în repetate rânduri să-şi facă testul de inteligenţă, iar organizaţia se bucură de apartenenţa lui Iris Mulej (foto), câştigătoarea titlului de Miss Slovenia şi Miss World în anul 2006 (cu un IQ de 156).

Statutul Mensa România

- Organizaţiile naţionale Mensa au trei stadii de dezvoltare, în funcţie de anumiţi parametri (număr de membri, psiholog naţional acreditat de Mensa International etc.): Emerging National Mensa (ENM), Provisional National Mensa (PNM) şi Full National Mensa (FNM). Mensa România are statutul de ENM şi speră să îl dobândească pe cel de PNM până la sfârşitul acestui an. Ca ENM, Mensa România nu are voie să testeze persoane cu vârsta sub 16 ani (din pricina limitărilor instrumentului psihometric folosit în prezent). De aceea, Mensa România nu are membri-copii.

Mensa Internaţional

Analiză comparativă a numărului de membri
conform datelor din 2011:
Statele Unite ale Americii 56.000
Marea Britanie 22.500
Germania 8.500
Finlanda 2.200
Ungaria 775
Bulgaria  600
România  251

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite