Ce prevede proiectul Constitutiei Europene in domeniul drepturilor salariatilor

Modelul social european, propus cu ani in urma de Confederatia Europeana a Sindicatelor si inserat in multe din directivele Comisiei Europene, se va regasi statuat in viitoarea Constitutie Europeana.

Modelul social european, propus cu ani in urma de Confederatia Europeana a Sindicatelor si inserat in multe din directivele Comisiei Europene, se va regasi statuat in viitoarea Constitutie Europeana. Cel putin asa prevede proiectul Constitutiei prezentat de Valerie Giscard d'Estaign in cadrul congresului Confederatiei Europene a Sindicatelor desfasurat saptamana trecuta la Praga. Daca acest proiect va fi adoptat in forma actuala, Constitutia Europeana va deveni primul act european in care se vorbeste pe larg despre drepturile salariatilor. Deoarece, odata adoptata o astfel de Constitutie va avea efecte importante si asupra pietei fortei de munca din Romania, prezentam fragmente din explicatiile oferite membrilor Congresului CES, de Valerie Giscard d'Estaign, presedintele Conventiei pentru Viitorul Europei. Conventia pentru Viitorul Europei - o suma de 105 conventii De la inceputul constructiei europene, modificarile tratatelor si reformele institutionale s-au bazat pe modul de negociere diplomatica traditional, adica reuniuni interguvernamentale la nivel inalt. Acest instrument si-a aratat limitele in cadrul negocierilor de la Amsterdam si apoi de la Nice. Acesta este motivul pentru care sefii de stat si de guvern reuniti au hotarat convocarea Conventiei pe care am onoarea sa o prezidez. (...) Conventia, reuneste reprezentanti guvernamentali, parlamentari europeni, parlamentari nationali, membri ai Comisiei europene, ai Comitetului economic si social, ai Comitetelor regionale, si, nu in ultimul rand, reprezentanti ai partenerilor sociali. Participa atat reprezentanti ai tarilor Uniunii Europene, cat si ai tarilor candidate. In Conventie sunt de fapt 105 de conventii reunite pentru a proiecta Europa secolului XXI. Dezbaterile din cadrul Conventiei sunt publice si televizate. Textele sunt in intregime accesibile oricui si pot fi gasite pe Internet. (...) Europa are nevoie de un sistem juridic coerent Trecerea de la 15 la 25 de membri si apoi la 27, in urmatorii ani, impune revederea in profunzime a mecanismelor de functionare a institutiilor europene. Proiectul initial - Piata Comuna pentru 6 membri - ofera un statut impropriu pentru functionarea unei Uniuni de 25 de membri. Conventia raspunde nevoii de simplificare care sa aduca un sistem nou, coerent si usor de inteles. Sistemul actual este fondat pe trei tratate juridice diferite. Este necesara elaborarea unui singur tratat care sa se substituie celor anterioare. Conventia a decis ca acest nou tratat sa aiba forma unei Constitutii. Pentru prima oara in istorie, Europa ar avea o Constitutie. Drepturile salariatilor europeni prevazute in proiectul noii Constitutii Un obiectiv important este cel privind simplificarea numarului si a instrumentelor procedurale. In acest moment Uniunea are 15 instrumente juridice diferite, greu de inteles. Cetatenii nu pot accepta decat o legislatie europeana cu o terminologie clara, un numar de instrumente limitat si o procedura de adoptare democratica si lizibila. Primele articole ale viitoarei Constitutii precizeaza valorile pe care se vor fonda actiunile Uniunii si obiectivele ei: o economie sociala de piata, reducerea somajulu, lupta contra excluziunii sociale, egalitatea intre barbati si femei si solidaritatea intre generatii. Carta drepturilor fundamentale devine parte integranta a tratatului nostru. Capitolul dedicat solidaritatii consfinteste drepturile salariatilor. De asemenea se vor organiza consultatii cu intreaga societate civila si va fi consfintit rolul partenerilor sociali si a dialogului social. Parlamentele nationale vor avea o implicare directa in procedurile de elaborare a legislatiei Uniunii, deoarece, din dezbaterile pe care le-am avut a rezultat ca nu exista cerinta transferarii la nivel european a competentelor exercitate in prezent la nivel national. Simplificarea procedurilor de vot in problemele privind forta de munca Proiectul actual al Constitutiei introducerea in definitia Uniunii a dimensiunii sociale, nu doar a celei economice. Definirea Uniunii va fi: "Uniunea coordoneaza politicile economice, sociale si cele privind forta de munca in statele membre". In domeniul fortei de munca, interesul general european nu se reduce la cateva interese nationale ale statelor membre. Mobilizarea eficace a Uniunii pentru a apara interesul european in fata celorlalte doua zone economice mondiale, implica un compromis intre statele membre. De aceea s-a produs inlocuirea votul prin unanimitate cu votul prin majoritate calificata in domenii precum: masurile de securitate sociala pentru muncitorii emigranti din Uniunea Europeana, securitatea sociala si protectia sociala a muncitorilor, protectia muncitorilor in cazul rezilierii contractului de munca, interesele colective ale salariatilor, compromisul in cazul cogestiunii, conditiile de angajare. Extinderea votului la majoritate calificata nu a obtinut pana acum acordul tuturor. Exista in cadrul Uniunii diferente foarte mari referitoare la tot ceea ce priveste problemele sociale, situatia juridica, competentele statului, sistemul de relatii sociale, iar aceste diferente creaza situatii delicate. In ceea ce priveste importanta rolului partenerilor sociali (sindicate, patronate - n.n.) si a dialogului social, aceasta se regaseste in proiectul viitoarei Constitutii.