Băutura făcută în casă, preferata românilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bugetul, educaţia, vârsta şi zona geografică dictează deopotrivă preferinţele bahice
Bugetul, educaţia, vârsta şi zona geografică dictează deopotrivă preferinţele bahice

Ne-am obişnuit să bem tăria şi vinul de casă şi să cumpărăm tot mai puţin de la magazin. Nici berea nu o mai consumăm la terasă, ci o luăm la PET. Criza ne limitează bugetul pentru băuturile alcoolice, aşa că bem şi mai puţin, şi mai prost. Consumul diferă şi în funcţie de zone geografice.

Fie că i se spune rachiu, ţuică, pălincă, răchie, trăscău, horincă, basamac, holercă, vurt, ţâşpoacă, liur sau tabardos, licoarea cu multe grade e în casele tuturor românilor, de „pupat" înainte de a înghiţi ceva, ca să se ducă bucatele „unse". Şi cum setea de după masă trebuie „tratată" cu seriozitate, pentru asta există vinul sau zaibărul, molanul sau tulburelul. Românul nu se dă în lături nici de la bere sau „fineţuri" de la magazin - gin, brandy, whisky sau lichioruri.

Citiţi şi:

Ploieşti: Băuturile alcoolice naturale sunt pe cale de dispariţie

Tărie din gospodărie

Aproximativ 45% din cantitatea totală de băuturi spirtoase care se consumă în România provine din gospodăriile populaţiei, estimează preşedintele Garant, Patronatul Producătorilor de Alcool, Romulus Dascălu. Anual, românii consumă în medie 200 de milioane de litri (2 milioane de hectolitri) de băuturi alcoolice. Din cele 120 de milioane de litri de ţuică şi pălincă, peste 90% sunt produse în gospodării, estimează reprezentanţii Garant.

„Se preferă aceste băuturi din cauză că sunt mai ieftine, nefiind purtătoare de accize, şi pentru că oamenii le consideră naturale, indiferent unde sunt produse. E un adevărat trend al pieţelor ţărăneşti, al târgurilor unde e imposibil să nu daţi cu nasul de o grămadă de sticle umplute cu aceste licori", explică Dascălu.

Criza încurajează consumarea băuturilor făcute în casă, iar, la raft, vânzările de băuturi alcoolice au scăzut dramatic în ultimii doi ani. Garant estimează că în 2010 vânzările vor fi mai mici cu 20-25% faţă de anul trecut când deja, comparativ cu 2008, piaţa legală a scăzut cu 30%. În acest moment, statistica situează România pe locul 24 în Europa (exceptând Rusia) la consumul de băuturi spirtoase (cele care au peste 35% concentraţie alcoolică pe litru) cu o cantitate medie de 9 litri/an pe cap de locuitor.

Romulus Dascălu spune că, dintre băuturile fine, singura care se află pe un trend ascendent este whisky-ul (cantitatea vândută a crescut cu 8% în 2009, compativ cu anul anterior), pe o piaţă încă dominată de votcă - băutură ce ocupă în continuare, cantitativ, 30% din piaţă.

Vinul alb şi ieftin

Când vine vorba de vin, în preferinţele românilor conduc în continuare sortimentele albe, demiseci şi demidulci, în proporţie de 60-65% din totalul cantităţii consumate, spune Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV).

„În ultimi doi ani, din cauza crizei, piaţa vinului a scăzut de la 450 la 350 de milioane de euro. În cazul vinurilor medii şi superioare, au scăzut şi volumele vândute şi vânzările în sumă absolută, în timp ce la sortimentele economice s-a păstrat volumul vândut, scăzând doar cifra de afaceri", declară directorul general al PNVV.

Conform datelor deţinute de patronat, peste jumătate din piaţa românească a vinului este reprezentată de sortimentele economice. Anual, în România se produc în jur de 5 milioane de hectolitri de vin.

„Anul acesta, estimăm că producţia de vin va fi de aproape 5 milioane de hectolitri, dar nu avem încă certitudinea că vom ajunge acolo, din cauza condiţiilor meteo din ultima perioadă. Sunt zone întregi care nu au fost recoltate încă şi nu ştim care este calitatea strugurilor", spune Ovidiu Gheorghe. Astfel, este posibil ca importurile de vin să explodeze pur şi simplu, cele mai mari cantităţi de vin vărsat fiind aduse şi anii trecuţi din Spania şi din Italia.

Berea, consumată acasă

Şi consumatorii de bere şi-au schimbat comportamentul în ultimii ani, alegând berea la PET, care se poate consuma acasă, în detrimentul celei comandate la terasă sau în restaurante. Dincolo de acest comportament tot mai conservator care afectează consumul de bere, vânzările au intrat la apă în primul semestru şi din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, cu temperaturi scăzute şi ploaie.

O recunosc membrii asociaţiei Berarii României, care au vândut în primele şase luni ale acestui an 7,4 milioane de hectolitri, cu aproximativ 11% mai puţin faţă de primul semestru din 2009. Piaţa berii din România a scăzut şi anul trecut cu 13%, atingând un volum de 17,6 milioane de hectolitri.

Cine şi cât alcool bea?

În urma unui studiu realizat în 2008, la nivel european, a reieşit că 62% din românii cu studii superioare beau alcool, 55,3% din cei cu studii medii şi 41% din cei cu studii primare şi gimnaziale. Pe grupe de vârstă: 33% din cei între 15 şi 24 de ani au consumat alcool, aproximativ 60%, din grupa de vârstă 25-54 de ani şi sub 50% din cei de peste 55 de ani.

Aşa cum arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în 2008, fiecare român a băut, în medie, 92,5 litri de bere, 24,6 litri de vin şi 6,3 litri de băuturi alcoolice distilate cu 40% concentraţie alcoolică.

În acelaşi timp, statisticile mai arată că anul acesta românii au cheltuit mai mult decât în anii anteriori pe băutură, dată fiind şi evoluţia preţurilor. Astfel, conform indicelui preţurilor de consum, în luna august, comparativ cu sfârşitul anului trecut, se înregistrau preţuri mai mari cu 2,9% la vin, cu 3,4% la ţuică şi cu 3,95% la bere.

Spune-mi ce „consumi", ca să-ţi spun cine eşti

Ceea ce bem ne defineşte, la fel ca hrana pe care o mâncăm, spun cercetătorii. Chiar dacă în România nu există studii, etnologul Şerban Anghelescu, de la Muzeul Ţăranului Român, aminteşte de o veche anecdotă în care culturile erau împărţite în funcţie de tipul de alcool pe care îl consumau membrii lor.

„Aşa se ajunge la civilizaţii ale tăcerii, ale băutorilor de tărie, ale discuţiei - acolo unde se bea vin -, şi ale discuţiei întrerupte, în ţările în care se consumă mai ales bere."

Beţii şi beţii

Antropologul Vintilă Mihăilescu spune că există culturi ale băuturilor după cum există culturi ale alimentelor de bază (grâu, orez etc.) „În spaţiul european, principalele trei culturi din acest punct de vedere sunt a vinului, a berii şi a alcoolurilor albe - şi ele de mai multe feluri. Fiecare este potrivită zonelor geografice respective şi tipului dominant de muncă desfăşurat în fiecare dintre ele."

Pe de altă parte, „fiecare tip de băutură a generat şi tipuri diferite de sociabilitate; şi fiecare are formele sale particulare de excese: beţiile nu sunt nici ele identice!", explică Mihăilescu.

Cea mai „benignă" ­este cea a vinului - „sociabilitatea aferentă, dezvoltată într-o climă plăcută, cere ca vinul sa fie «degustat» şi nu «băut» - ceea ce ia mult timp". Antropologul spune că acesta este şi motivul pentru care, în unele ţări nordice, „mai predispuse la beţii rapide şi fulgerătoare", s-a încercat introducerea vinului în locul tăriilor, demers eventual chiar subvenţionat de către stat.

Diferenţe mari între Nord şi Sud

„La noi, diferenţele mari sunt între nord şi sud, între horincă şi ţuica de Piteşti, de pildă, legate în primul rând de climă. Din păcate, comercializarea (atâta câtă este) se face doar pentru pălincă, adică forma «tare» a ţuicii. Cereţi într-un restaurant o ţuică şi, în cel mai bun caz, vi se va aduce o pălincă de cel puţin 50 de grade!", adaugă ­Mihăilescu.

"Chiar dacă nu este o «artă», băutul are şi el regulile sale, cunoscute - şi respectate, de regulă - în bătrâni, dar pierdute în bună parte în prezent..."
Vintilă Mihăilescu
antropolog

2 milioane de hectolitri de băuturi alcoolice tari beau românii într-un an.

4,8 milioane de hectolitri de vin au băut românii anual, în medie, între 1999 şi 2008.

17,6 milioane de hectolitri de bere au vândut în 2009 marii producători din asociaţia Berarii României.

Vintilă Mihăilescu
Infografie
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite