Şi cu două vaci se face o fermă

O văduvă din satul Coruşu şi fiica acesteia au reuşit în opt ani să pună pe picioare o fermă, pornind de la vacile primite cadou în 2002 de la o fundaţie. Maria şi Mirela Moraru au reuşit să-şi dezvolte o adevărată fermă, care numără acum 18 vaci. Au reinvestit toţi banii în mica lor afacere, construind o fermă la standarde europene.

Maria Moraru (54 de ani) a renunţat la locul de muncă din Cluj-Napoca, unde era vânzătoare, în 1993, pentru a avea grijă de soţ, diagnosticat cu insuficienţă renală. Trăia din cei zece litri de lapte obţinuţi de la vaca pe care o aveau în gospodărie şi pe care-i vindea zilnic asistentelor şi medicilor care aveau grijă de soţul ei.

Citiţi şi:

VIDEO Peste 200 de vaci găsite moarte într-o fermă din Wisconsin

„Eu am renunţat la serviciu, ca să am grijă de el. Tot a treia zi îl duceam la dializă. Ne-a fost greu şi după. Însă nu poţi face nimic, nici să supravieţuieşti, dintr-o singură vacă", şi-a început povestea afacerii sale Maria Moraru.

În 2002 capul familiei Moraru s-a prăpădit, iar cele două femei, Maria şi Mirela (32 de ani) Moraru s-au văzut nevoite să-şi adminstreze singure mica gospodărie aflată în satul Coruşu, comuna Baciu. Ajutorul a venit însă din partea Fundaţiei Heifer, ele fiind primele beneficiare din judeţul Cluj ale proiectului prin care fundaţia oferă animale unor familii cu venituri mici, cu scopul de a le creşte veniturile şi a le îmbunătăţi calitatea vieţii lor.

Fermieri cu „studii" europene

Cele două femei au primit în 2002 două bovine din rasa Holstein, pe care le-au numit Bertuţa şi Cristinuţa. Cornutele, în valoare de 3.000 de euro, aveau să le schimbe viaţa, în doar câţiva ani.

Ajutorul primit nu s-a limitat la cele două animale, ci a însemnat şi traininguri de specialitate în Belgia, Austria, Germania şi Franţa, unde femeile au învăţat ce înseamnă să fii fermier eficient. Aşa le-a venit ideea de a-şi dezvolta o afacere pornind de la văcuţele primite.

„Nu am vrut să mă las doar cu atât. Am zis: ori fac ceva ca lumea, ori renunţ la tot. Cu o vacă ce poţi face, mai ales dacă nu e de rasă? Până şi cu zece, tot greu e", a povestit Maria. Seminariile din străinătate le-au arătat că nu este nevoie de bani mulţi pentru a porni o afacere, ci de o strategie bine pusă la punct. „Acolo am văzut cât de uşor e de fapt să începi, că nu e nevoie de o investiţie atât de mare. În România se ridică grajduri din cât mai multe betoane, se face multă risipă", a mai explicat Mirela Moraru.

Program de 17 ore

Zis şi făcut! Pentru ca afacerea să funcţioneze, cele două femei ştiau că au nevoie de un grajd mai mare şi de mult mai multe vaci. Nu au avut banii necesari pentru a începe construcţia, aşa că s-au descurcat cum au putut. Mai întâi au mai cumpărat animale, după care, în 2006, au început să lucreze la grajd.

„Întâi am turnat fundaţia, apoi n-am mai făcut nimic, pentru că nu am mai avut bani. Peste un an am reluat lucrările, şi tot aşa. Toată lucrarea am finalizat-o anul trecut. Am pus toţi banii din prima de lapte deoparte şi i-am investit pe toţi tot în fermă. Nu am vândut nici măcar o vacă. Aceasta a fost strategia noastră de afaceri, ca să zic aşa", a explicat zâmbind Maria. Potrivit familiei Moraru, investiţia în noul grajd a fost de peste 7.000 de euro, 50% din aceasta fiind amortizată din profitul obţinut din vânzarea laptelui.

Astfel, cu un program draconic, de la ora 5.00 la 22.00, cu mii de ore de lucru şi multă ambiţie, în opt ani, Maria şi Mirela au reuşit să-şi dezvolte o fermă, în adevăratul sens al cuvântului. Acum ele cresc în bătătură 18 vaci, care produc zilnic peste 220 de litri de lapte, un record în satul Coruşu, unde există mai mulţi beneficiari ai proiectului.

Maria şi Mirela se ocupă de colectarea laptelui, iar pentru hrănirea animalelor, dar şi pentru alte munci ale câmpului, au un angajat. Femeile nu se dau în lături de la alte munci însă, aşa că Mirela, de pildă, a învăţat să conducă tractoare. De curând au şi investit într-un astfel de utilaj, pe care au plătit 7.500 de euro.

Fără profit imediat

Din vânzarea laptelui, către o firmă de colectare a laptelui, familia Morar obţine acum peste 7.500 de lei lunar, adică aproape 1.800 de euro. „Abia acum, după opt ani putem vorbi de profit. Ne permitem să trăim decent, ne-am permite să mergem şi într-o vacanţă, însă munca la fermă e solicitantă şi nu reuşim din cauza timpului să plecăm de acasă. Noi am preferat să investim tot profitul în dezvoltarea fermei", a explicat Mirela.

Cele două povestesc că de-a lungul timpului au avut parte şi de greutăţi. „Ne-a fost mai greu atunci când s-au tăiat subvenţiile de la stat. Acei bani îi puneam deoparte pentru investiţii, am fost nevoite să strângem cureaua", a conchis Mirela Morar. Pentru 2011, femeile au deja făcut planul de investiţii: o sală de muls, pentru care trebuie să pună deoparte 6.000 de euro.

Pro: Avantaje

Avantajul principal al afacerii este dat de investiţia mică de pornire, aproximativ 3.000 de euro, costul a două bovine. Acestea trebuie să fie neapărat de rasă, pentru a da un randament de peste 20 de litri de lapte pe zi.

Contra: Dezavantaje

Minusurile vin din faptul că investiţia este 100% privată, iar amortizarea acesteia se face într-o perioadă destul de mare de timp. De asemenea, pe timpul verii profitul este destul de mic.

3.000 de euro este valoarea celor două vaci din rasa Holstein primite de Maria şi Mirela Morar în 2002.

1.800 de euro reprezintă profitul pe care îl au lunar cele două femei din satul clujean Coruşu.

7.000 de euro este suma investită în construirea unui grajd corespunzător pentru cele 18 vaci pe care le deţin în prezent femeile.

6.000 de euro înseamnă investiţia într-o sală de muls. Prin această îmbunătăţire va creşte şi calitatea laptelui.

7.500 de euro a costat tractorul cumpărat de Mirela Morar. Tânăra a şi învăţat să-l folosească.

"Am pus toţi banii din prima de lapte deoparte şi i-am investit pe toţi tot în fermă. Nu am vândut nici măcar o vacă. Aceasta a fost strategia noastră de afaceri, ca să zic aşa."
Maria Morar
fermier

Cum au ieşit sătenii din sărăcie cu bivoliţe

Ţăranii din Mera sunt cunoscuţi pentru creşterea bivoliţelor  Fotografii: Thomas Câmpean

Câteva familii din satele Aşchileu şi Mera din judeţul Cluj au primit la sfârşitul lunii noiembrie 2010 15 bivoliţe donate de Fundaţia Heifer România. Iniţiativa face parte din proiectul „Ţăranii hrănesc copii" şi are ca scop creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii localnicilor.

„Distribuţia bivoliţelor s-a făcut prin tragere la sorţi. Criteriile sunt foarte bine stabilite. Beneficiază de program familiile sărace, cu mulţi copii, care nu au un loc de muncă. Prin acest proiect le dăm practic şansa unui trai decent. În aceste două sate a existat o tradiţie cu privire la creşterea bivolilor. Este şi motivul pentru care am oferit aceste animale", a declarat Anamaria Heler, purtătorul de cuvânt al Fundaţiei Heifer România.

Proiectul a debutat în România în 2002. Până acum, peste 1.000 de familii din România au primit animale şi asistenţă în cadrul proiectului, din care 230 doar în ultimul an. Conform principiului „Dar din dar", primii beneficiari vor dona la rândul lor altor familii, echivalentul a ceea ce au primit în dar, astfel asigurându-se continuitatea proiectului.

„La ţară şi mai ales pe timp de criză e tot mai greu să-ţi găseşti un loc de muncă. E un venit din care poţi să trăieşti, îţi poţi face, practic, propriul loc de muncă", a explicat Maria Morar, care a fost de altfel primul beneficiar al programului.

Aceasta a primit, tot de la Fundaţia Heifer, două aparate de muls, în valoare de 1.000 de euro fiecare. În plus, cele două femei au mai investit 1.000 de euro pentru un răcitor de lapte.