În centrul atenţiei, măcar o dată pe an

Tortul, un element nelipsit la petrecerile aniversare

Ziua de naştere este, pentru mulţi dintre noi, un prilej de a ne simţi răsfăţaţi de rude şi de prieteni. Pentru o treime dintre români, aniversarea zilei de naştere este cea mai importantă sărbătoare. Mai importantă decât Paştele sau Crăciunul.

Oana (32 de ani) decide în fiecare an dacă petrece sau nu de ziua ei în funcţie de buget şi de starea pe care o are în jurul datei respective. În copilărie, părinţii îi chemau amicii acasă în fiecare an.

În 2010 petrecerea a fost specială şi a organizat-o împreună cu prietenii. Pasionată de culori şi de costume, a decis ca aniversarea ei să aibă această temă aşa că i-a rugat pe toţi să se îmbrace cât mai colorat. „Nouă ne place foarte mult să ne costumăm şi ziua mea a fost un foarte bun motiv", spune Oana. Una dintre prietenele ei a fost responsabilă cu machiajul invitaţilor şi, pentru că prietenul ei este pasionat de fotografie, au făcut şi o şedinţă foto în parc înainte de petrecere, pentru ca amintirile să fie de neuitat. „Apoi am fost într-o mansardă superbă - iar noroc cu prietenii -, am băut, am mâncat şi am dansat până dimineaţă. Şi a fost o zi de naştere foarte reuşită. M-am simţit extraordinar", îşi aminteşte ea.

Mai importantă decât Paştele

Chiar dacă petrec în familie sau cu prietenii, dacă e o aniversare tematică sau o petrecere surpriză, acasă sau în oraş, în funcţie de vârstă, românii consideră importante aniversările. Atât ale lor, cât şi ale rudelor şi prietenilor. Potrivit unui sondaj realizat de GfK România în 2006, aproximativ o treime dintre români consideră că propria zi de naştere este cea mai importantă sărbătoare din an, urmată îndeaproape de Paşte şi de Crăciun. Alte zile din an considerate importante sunt zilele de naştere ale altor membri ai familiei, în special ale copiilor, şi zilele onomastice.

Studiul vizează percepţia românilor asupra importanţei diferitelor sărbători din an, cu sau fară semnificaţie religioasă, precum şi obiceiurile legate de sărbătorirea acestora. Rezultatele arată diferenţe de la o regiune istorică la alta. Astfel, în regiuni precum Moldova, Ardeal, Dobrogea, Oltenia, dar şi în Bucureşti, cea mai importantă zi din an este ziua de naştere. În Banat, Crişana, Maramureş şi în Muntenia cea mai importantă sărbătoare este Paştele, urmată îndeaproape de Crăciun.

O sută de ani de felicitări

Sărbătorirea zilei de naştere este un obicei care a început în lume din momentul în care au fost create calendarele, iar oamenii puteau să măsoare timpul. Deşi istoricii cred că ziua de naştere a fost sărbătorită încă de-atunci, există foarte puţine dovezi care să demonstreze acest lucru. Sunt cunoscute detalii doar despre aniversările regilor, ale nobililor şi ale altor figuri importante de mai târziu. Există două posibilităţi de a explica acestea: fie numai bogaţii aveau posibilitatea de a sărbători, fie ceilalţi nu erau atât de importanţi încât să se scrie despre ei.

Torturile existau de pe vremea vechilor greci, la fel şi lumânările. Totuşi, germanii sunt cei care le-au pus la un loc. Unii pun o singură lumânare în mijlocul tortului, aceasta reprezentând „lumina vieţii", alţii pun atâtea lumânări cât numărul anilor împliniţi sau cu un an în plus. Suflatul în lumânari şi punerea unei dorinţe au şi ele o semnificaţie. Se spune că răspândeşte fumul produs de lumânări şi urcă dorinţa la cer. Dacă toate lumânările se sting, înseamnă că dorinţa a fost auzită.

În anumite culturi, trecerea de la copilărie la adolescenţă este sărbătorită cu o petrecere, considerată mai importantă decât oricare alta. Românii sărbătoresc majoratul, vârsta de 18 ani, în timp ce spaniolii, de exemplu, celebrează momentul în care fetele împlinesc 15 ani. Tradiţia trimiterii felicitărilor a început acum o sută de ani în Marea Britanie. Astăzi, milioane de felicitări prin care li se urează cunoscuţilor „La mulţi ani!" sunt trimise anual în jurul lumii.

Pro: Pentru majoritatea, aniversarea a încă un an împlinit e un moment de fericire, care merită sărbătorit. Această zi este printre singurele din an în care îi pot avea alături pe toţi prietenii. În plus, e momentul în care primesc cadouri.

Contra: Trecerea a încă un an din viaţă este un moment care, pentru o parte dintre oameni, nu înseamnă mai mult decât că au îmbătrânit. Unii dintre cei născuţi în apropierea zilelor de sărbătoare nu mai organizează altă petrecere pentru a se aniversa.

Tradiţii din lume

Africa - În această zonă, ziua de naştere nu este considerată specială. Totuşi, atunci când copilul împlineşte o anumită vârstă, este iniţiat în comunitate. De obicei este o ceremonie de grup. În Ghana se sărbătoreşte „ziua sufletului" (krada). Există şi un ritual: sărbătoriţii se trezesc de dimineaţă şi se spală cu seva unei anumite plante. Apoi sărbătoresc împreună cu
familia.

America Latină - Copiii din Argentina sunt traşi de urechi de ziua lor. În mod tradiţional, de atâtea ori câţi ani împlinesc. În Mexic, copiilor de la o petrecere aniversară li se leagă o jucărie plină cu surprize de tavan. Cei mici încearcă să o agaţe şi să o rupă. Se spune că cel care reuşeşte va avea noroc tot anul.

Orientul Mijlociu - Egiptenii organizează în fiecare an petreceri aniversare, cu cântece şi dansuri. Locurile de adunare sunt decorate cu flori şi fructe, simboluri ale abundenţei. În Arabia Saudită ziua de naştere nu este sărbătorită, din cauza credinţelor religioase. În Israel însă, copilul este aşezat pe un scaun şi este ridicat de cei din familie de atâtea ori câţi ani împlineşte.

Asia - În Japonia, împlinirea a trei, cinci sau şapte ani este foarte importantă. Copiii de această vârstă participă la o petrecere anuală dedicată lor, care are loc pe 15 noiembrie. În această zi mulţumesc pentru sănătate şi bunăstare. Apoi, cei mici primesc cadouri. În China, la vârsta de un an, copilului i se pun în jur mai multe jucării. El trebuie să aleagă una, care, spun chinezii, va reprezenta viitoarea sa profesie. Locuitorii din Coreea sărbătoresc a 100-a zi de când s-a născut copilul.

Europa - Ruşii primesc în loc de tort o plăcintă cu un răvaş. Şi în Anglia se practică plăcintele cu mesaje, tradiţie foarte veche. Danezii atârnă un steag în afara casei, pentru ca ceilalţi să ştie că în familia respectivă este sărbătoare. Cadourile se pun în jurul patului copilului, pentru ca el să le vadă când se trezeşte dimineaţa. La fel se întâmplă şi în Suedia, şi Norvegia.

Statele Unite - Ziua de naştere este celebrată cu tort şi lumânări. Copiii îşi pun o dorinţă şi suflă apoi în ele. Cântecul „Happy Birthday to You" a fost scris de două surori americane în 1893 şi, de atunci, a fost tradus în
multe limbi.

Cum exploatează marketingul ziua ta de naştere

Căutarea cadoului potrivit, prilej de distracţie Foto: Shutterstock

Sociologul Alfred Bulai spune că aniversarea zilei de naştere, aşa cum o fac românii în prezent, este doar un produs al marketingului. „Dacă înainte erau sărbători o dată, de două ori în viaţă, când treceai de la adolescent la viaţa activă, la 14 - 18 ani, acum e o sărbătoare anuală, pentru a cumpăra mai multe cadouri. Iniţial, cadoul era ceva simbolic", explică Bulai.

Marketingul, adaugă el, a făcut ca zilele de naştere să devină la fel de importante ca sărbătorile creştine. „Companiile aproape că au fixat acest lucru pentru a exista un consum foarte mare. Au apărut acum şi ziua tatălui, a bunicilor, ca să maximizeze consumul de mâncare, băutură şi turism", spune sociologul.

Comunicare personală

Diversificarea modalităţilor de sărbătorire a zilei de naştere şi evoluţia societăţii moderne, care comunică tot mai mult, mai extins şi din ce în ce mai personalizat, a dus la utilizarea zilei de naştere în marketing, spune Camelia Jula, PR manager la compania de branding Brand­Tailors. „Ca instrument al secolului al XX-lea, marketingul atinge toate sărbătorile importante din an (momentul Crăciunului, spre exemplu), dar, spre deosebire de sărbătorile colective, ziua de naştere este specială pentru că este personală", explică ea.

"Ziua de naştere e un produs al marketingului. Iniţial, cadoul era ceva simbolic."
Alfred Bulai sociolog