De ce te temi cel mai tare?

Ştiu că pare stupid, dar în acest moment mă tem de zbor, de avioane.

Care e prima ta amintire?

O imagine extrem de blurată cu tata, într-o dimineaţă de vară. Îmi aduc aminte că m-a luat în braţe şi ţin minte exact razele soarelui proiectate în cameră.

Pe cine admiri cel mai mult şi de ce?

Pe Grigore Moisil. L-am descoperit relativ târziu, deşi am studiat la Liceul Grigore Moisil. Pur şi simplu, personalitatea lui mă fascinează. Nu am fost niciodată un as la matematică. Dimpotrivă. Dar aş da orice să mă pot întoarce în timp şi să particip la primul lui curs de algebră modernă din România. În plus, avea un umor nebun. Or, mie îmi place teribil asta.

Ce îţi place la înfăţişarea ta?

Pot să-ţi spun ce-mi displace. Faptul că am făcut burtă. Dar o să dispară în vreo trei luni!

Care e cel mai preţios lucru pe care îl deţii?

O iconiţă din lemn primită de la mama.

Cine ar juca rolul tău într-un film?

Dan Nuţu în tinereţe.

Ce-ţi reproşezi cel mai des?

Faptul că nu pot renunţa la fumat.

Ce ai fi făcut la fel de bine profesional, dacă n-ai fi ales actuala carieră?

Mi-ar plăcea să cred că aş fi fost un bun profesor de literatură comparată.

Cum ţi se spunea când erai mic?

Marius. Aşa mă cheamă.

Care e cea mai mare realizare a ta?

Nu ştiu dacă este neapărat o realizare, dar am iubit intens.

Care e cel mai frumos lucru care s-a spus despre tine vreodată?

Că semăn cu Fanny Ardant! Mi s-a spus de vreo trei ori chestia asta. Nu, nu am ajuns să cred că semănăm. Dar mi s-a părut amuzant, pentru că o ador.

Cum ţi-ai dori să-şi amintească posteritatea de tine?

Posteritatea nu prea îşi aminteşte nici de Grigore Moisil. Ce motive ar avea să-şi amintească de mine? Dar mi-ar plăcea ca prietenii mei să-şi aducă aminte de acel Maurice (sau Marius, cum preferi) căruia îi plăcea cel mai mult pe lumea asta să râdă.

Maurice e un om de stil deosebit de stilat. Îşi descrie astfel creaţia virtuală (care conţine o rubrică-unicat, Barba zilei) Le Projet d’amour: „este un blog care  seamănă, din punctul meu de vedere, cu o zi oarecare de toamnă“.

 

Articol publicat şi pe horiaghibutiu.ro.