Parcarea in Bucuresti - cosmarul oricarui posesor de automobil

Cum poate fi, totusi, rezolvata problema?

Dupa 1990, odata cu cresterea spectaculoasa a numarului de autoturisme, in majoritatea oraselor parcarea a devenit o problema, indeosebi in zonele centrale. Dar, nicaieri, problema parcarii nu este atat de acuta ca-n Bucuresti. Exista strazi in Capitala, si nu putine la numar, pe care, ziua, circulatia este aproape blocata, atat pentru pietoni, care gasesc trotuarele ocupate "pana la zid", cat si pentru conducatorii auto, carora din 2-3 benzi de circulatie le mai ramane doar o cararuie serpuita, pe care se strecoara cu greu (de multe ori cu pretul unor zgarieturi mai mari sau mai mici). Pentru cei care locuiesc la bloc a devenit o problema chiar si parcarea masinii la resedinta, atat in timpul zilei, cat si noaptea. Mai nou, acestia se trezesc cu marcaje "Parcare cu plata", plasate chiar in fata blocului lor, si insi in uniforma care le percep taxa de 7.000 lei/ora. Altii constata ca, peste noapte, "privatul" de la parter - proprietarul restaurantului, magazinului etc. - si-a amenajat o parcare, intrand mult in spatiul in care, pana ieri, erau parcate masinile locatarilor. Poate fi totusi rezolvata aceasta problema? Cine da autorizatiile Mai intai, sa vedem ce spune legea. Potrivit Hotararii nr. 32/1994 a Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, privind organizarea, exploatarea si utilizarea spatiilor de parcare, in functie de destinatia lor, aceste spatii sunt clasificate in trei categorii: a) Parcaje de resedinta, aferente frontului imobilelor, situate la mai putin de 30 m de acestea, atribuite locatarilor, care pot fi persoane fizice sau persoane juridice; b) Parcaje de utilitate publica, pentru care cererea de parcare este temporara si care pot fi cu plata sau fara plata; c) Parcaje de utilitate privata, care sunt gratuite pentru institutii publice si nonprofit si cu plata pentru agentii economici. Potrivit aceluiasi act normativ, spatiile si locurile de parcare aflate la mai putin de 50 m de unitatile hoteliere, marile unitati comerciale, salile de sport sau alte unitati polarizatoare de public, dar altele decat parcarile de resedinta pot fi incadrate ca parcaje de utilitate privata, cu plata. Pe de alta parte, spatiile de parcare construite, apartinand Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, se incadreaza la categoria parcaje de utilitate publica cu plata. Incadrarea acestor spatii in categoriile enuntate, precum si autorizarea amenajarii altor spatii de parcare, inclusiv de resedinta, se fac numai cu avizul Comisiei tehnice pentru fluenta si siguranta circulatiei de la Primaria Capitalei. 156.000 lei pe an pentru "parcarea de resedinta" Parasind limbajul stufos al actelor normative, sa vedem cum stau lucrurile cu parcarile de resedinta. Acestea trebuie sa fie musai autorizate, fie odata cu construirea blocului, fie ulterior, daca sunt construite si amenajate potrivit legii (asociatiile de locatari pot cere aprobare pentru amenajarea unor astfel de parcari). Pretul pentru un loc intr-o astfel de parcare, stabilit de primarul general al Capitalei, este de 13.000 lei pe luna, adica 156.000 lei pe an. Exceptie face Primaria sectorului 3 care, cu de la sine putere, a stabilit 50.000 lei/luna pentru persoane fizice, si 250.000 lei/luna pentru persoane juridice. Contractele se incheie cu primariile de sector, in cazul sectoarelor 3 si 4, respectiv cu ADP-urile de sector, in cazul sectoarelor 1, 2, 5 si 6 (in primul caz, ADP-urile au fost transformate in societati comerciale). Acolo unde nu sunt amenajate parcari de resedinta, locatarii isi pot parca masinile, gratuit, oriunde, pe strada, cu respectarea indicatoarelor si a marcajelor de circulatie. In fapt, acesta este cazul majoritatii detinatorilor de autoturisme din Bucuresti, parcarile de resedinta autorizate insumand doar circa 70.000 de locuri. Acolo unde, in preajma blocului functioneaza o parcare cu plata, in afara orarului acesteia, si anume intre orele 17,00-8,00, masinile pot fi parcate gratuit de oricine. 3.200 sau 7.600 lei pe ora, in parcarile cu plata Zona centrala a Capitalei a fost impanzita, in ultimii ani, de "Parcarile Dalli". Firma privata, constituita la inceputul anilor '90 (primele linii private de transport public-auto), SC Dalli Exim SRL a castigat licitatia internationala organizata in anul 1995 de PMB (au existat 5 ofertanti) si a incheiat contractul de exploatare a spatiilor de parcare din zona centrala pe o perioada de 10 ani. Potrivit contractului, 55,5% din incasarile firmei Dalli intra, lunar, in contul Primariei Municipiului Bucuresti. (In alte orase, aceasta cota este de doar 20%, si nu din incasari, ci din profit - n.n.) "Incasarile sunt de circa 2 miliarde de lei pe luna, din care aproximativ 1,3 miliarde sunt virate primariei - declara dl. Radu Jianu, unul dintre actionarii firmei. Dalli are 180 de angajati, cu un salariu mediu de 3-3,5 milioane lei. Firma a amenajat 5 parcari cu program non-stop (Eva, Inter, Unirea, Piata Alba-Iulia si zona Peco din spatele Primariei), celelalte avand programul cuprins intre orele 8 dimineata si 17 dupa-amiaza. "In cateva cazuri, am prelungit acest program cu doua ore, deoarece, dupa ce oamenii nostri se retrageau, apareau unii care cereau bani pentru parcare" - spune Radu Jianu. Preturile practicate de Dalli sunt de 7.600 lei pe ora, daca masina este parcata pe timp limitat (una, doua sau mai multe ore) si 3.200 lei pe ora, daca masina este lasata in parcare pe timp nelimitat (zile intregi - n.n.). O alta societate care are in administrare parcari cu plata este fosta Intreprindere de Prestari Servicii, inca de stat. Aceasta are insa un numar redus de locuri de parcare, in zonele marginase ale Capitalei, si practica preturi similare celor practicate de Dalli. Parcarile subterane sunt in numar foarte redus - Inter, Bucur Obor, Favorit, Orizont, Balta Alba, Mall - la acest capitol, Bucurestiul fiind situat pe ultimele locuri din Europa.