Procurorul General adjunct, care conduce ancheta Trump-Rusia, s-ar putea recuza

Procurorul General adjunct al SUA, Rod Rosenstein, care are autoritatea supremă asupra anchetei privind presupusa interferenţă a Rusiei în alegerile din 2016, a admis în faţa unor colegi că ar putea fi nevoit să se recuze din investigaţie, după ce superiorul său, Procurorul General Jeff Sessions, a luat o decizie similară, au declarat surse din Departamentul de Justiţie, citate de ABC News.

 Declaraţiile oficialului sunt importante deoarece reflectă amploarea anchetei federale, care include în prezent şi o investigaţie preliminară care îl vizează pe preşedintele Donald Trump pentru concedierea fostului director FBI James Comey.

Rosenstein, care a redactat o notă internă prin care a recomandat concedierea lui Comey, a ridicat posibilitatea recuzării în cursul unei întâlniri recente cu Procurorul General Asociat Rachel Brant, numărul trei din Departamentul de Justiţie.

Deşi Rosenstein a numit un procuror special însărcinat cu ancheta federală, Robert Mueller, este cel care ia deciziile finale privind resursele, personalul şi, dacă va fi nevoie, inculpări.

Rosenstein i-ar fi explicat lui Brand că, dacă se va recuza, ea va trebui să preia responsabilitatea investigaţiei, deşi a fost învestită în funcţie în urmă cu aproximativ o lună.

Complicând şi mai mult lucrurile, Trump a publicat vineri un mesaj exasperat pe Twitter, în care a descris ancheta drept o “vânătoare de vrăjitoare” şi criticând faptul că este “anchetat pentru demiterea directorului FBI de cel care mi-a spus să îl concediez pe directorul FBI”.

Rosenstein îşi dă seama că ar putea deveni martor în anchetă, scrie ABC News. “Înţeleg că sunt acuzaţii grave care au fost ridicate”, a spus Rosenstein în cursul unei audieri într-o comisie a Senatului, săptămâna aceasta. “Recunosc importanţa acestor întrebări şi cred că directorul Mueller ar trebui să le revizuiască şi să stabilească dacă el crede sau nu că sunt în aria sa de anchetă”, a adăugat oficialul.

Republicanul Brian Schatz l-a întrebat pe Rosenstein dacă va exista un potenţial conflict de interese în cazul în care va deveni martor în anchetă. “Nu voi răspunde la întrebări ipotetice”, a răspuns numărul doi din Departamentul de Justiţie. “Lucrez cu profesionişti care ştiu aceste reguli şi sunt responsabili cu aplicarea acestor reguli şi vă pot asigura că vom face ceea ce trebuie şi că vom apăra integritatea acestei anchete”, a adăugat el.

Una dintre sursele citate de ABC News precizează că Rosenstein nu a cerut deocamdată părerea avocaţilor specializaţi din Departamentul de Justiţie privind o eventuală recuzare.

Rosenstein a preluat conducerea anchetei la începutul lunii martie, când Sessions a anunţat că se retrage, din cauza rolului substanţial jucat în echipe de campanie a lui Trump de anul trecut. 

Echipa de tranziţie a lui Trump a primit ordin de a păstra materialele privind Rusia şi Ucraina

Echipa de tranziţie a preşedintelui american Donald Trump a primit joi ordin de a păstra materialele legate de anchetele în cursul privind presupusa implicare a Rusiei sau Ucrainei în alegerile din 2016, se arată într-un document de la biroul procurorului special însărcinat cu dosarul, Robert Mueller, citat de New York Times, scrie Reuters.

 De asemenea, ordinul cere informaţii privind cinci persoane. Este vorba despre fostul manager de campanie al lui Trump, Paul Manafort, partenerul de afaceri al lui Manafort, Rick Gates, un fost consilier pe politică externă, Carter Page, fostul consilier pentru securitate naţională Michael Flynn şi consilierul neoficial al lui Trump, Roger J Stone Jr.

Flynn, care a fost nevoit să îşi dea demisia în februarie, este vizat de investigaţii ale comisiilor de informaţii ale Senatului şi Camerei Reprezentanţilor, precum şi ale FBI. Fostul director al FBI, James Comey, a declarat săptămâna trecută în Senat că a simţit că Trump i-a ordonat să renunţe la ancheta care îl viza pe Flynn.

Numele lui Manafort, Page şi Stone au apărut, de asemenea, în anchetele privind Rusia.

Agenţiile americane de informaţii au conchis că Moscova a interferat în campania electorală de anl trecut, într-o tentativă de a înclina balanţa în favoarea lui Trump.

Moscova a negat acuzaţiile, iar Casa Albă a negat că ar fi existat vreo colaborare.