Marea „aroganţă“ a lui Putin: amestecul în alegerile americane dă bătăi de cap establishmentului american

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse
Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse

Ingerinţele Rusiei în alegerile americane au avut consecinţe multiple asupra administraţiei americane. Dar cele mai importante au fost asupra securităţii SUA.

Dacă la Londra şi la audierile din Comisia pentru servicii militare din Senatul SUA, secretarul Pentagonului James Mattis şi Comandantul Suprem Aliat Scaparrotti au prezentat ameninţările externe, cele interne provenite direct de la ingerinţa Rusiei în alegerile americane par şi cele mai importante şi de impact.

De la Iran (de trei ori), apoi Rusia şi Coreea de Nord, ameninţările de Securitate se acumulează. Şi nu e vorba numai despre cei care ameninţă cetăţeni, militari şi interese americane, în primul rând prin sprijinul acordat teroriştilor. Mai nou, problemele interne şi ingerinţa Rusiei în administraţia americană, în alegeri şi în influenţarea deciziei lui Trump răbufnesc astăzi, iar gestiunea de criză şi controlul distrugerilor produse de aceste ingerinţe se dovedesc extrem de complicate. De la combaterea ameninţărilor de securitate, administraţia Trump a ajuns rapid la managementul consecinţelor ingerinţelor Rusiei lui Putin în alegerile americane şi, mai grav, la damage control, în acest caz care cutremură administraţia americană.

Mai grav, dezvăluirea plimbării şefului comisiei de investigare Devin Nunes, prin coridoarele de la Casa Albă, unde a primit informaţii clasificate de la un denunţător, dar mai ales solicitarea fostului consilier pe Securitate Naţională, Michael Flynn, de a depune mărturie sub condiţia imunităţii depline, ameninţă să cutremure administraţia Trump. Nu ştim încă cât de mult ştie consilierul Flynn, încă nu a fost acceptată de către FBI şi Comisia senatorială oferta sa, dar impactul ameninţă să fie devastator pentru Preşedintele Trump şi pentru legitimitatea sa mai departe în acest mandat, admiţând că nu apar consecinţe mai importante, vizând chiar o procedură de impeachment.

În tot acest timp lumea se mişcă, tulburări majore continuă în toate zonele de conflict, iar perspectiva nu e deloc îmbucurătoare. Cu o Americă ocupată cu probleme interne şi dispute de reaşezare, fără o administraţie serioasă în funcţie, duşmanii SUA şi ai Occidentului zburdă şi se bucură de deplina libertate de a submina tot ceea ce a câştigat SUA şi Europa în ani de zile. Iar ameninţarea păcii şi stabilităţii în lume şi subminarea intereselor occidentale de către terţi ameninţă să dea dureri de cap şi să stârnească probleme o decadă de aici înainte, pentru a reaşeza lucrurile pe un drum corect mai departe.


Kim Jong-un, liderul nord-coreean Foto: EPA

Kim Jong un EPA

Pentagonul anunţă: Iranul, Rusia şi Coreea de Nord, principalele ameninţări la adresa SUA

După ce generalul american Curtis Scaparrotti, comandantul Suprem Aliat în Europa, a făcut depoziţia în faţa Comisiei Senatului despre ingerinţa Rusiei în Afganistan în susţinerea talbanilor, iată că şi şeful Pentagonului, generalul în retragere James Mattis, a anunţat, într-o conferinţă la Londra, principalele ameninţări la adresa securităţii SUA. În mod paradoxal, acestea nu corespund cu priorităţile directe ale Preşedintelui Trump, care privesc Daesh/Stat Islamic şi terorismul în general, ca principală ameninţare. Mai mult, preşedintele SUA doreşte, cu ocazia summitului NATO de la Bruxelles, de la final de mai, să obţină implicarea mai puternică a Alianţei în operaţiuni antiteroriste la distanţă strategică.

Ei bine, establishmentul militar american a marcat ordinea ameninţărilor la adresa securităţii SUA în formula Iran, Rusia şi Coreea de Nord. Astfel, într-o conferinţă derulată la sfârşitul săptămânii, la Londra, James Mattis a afirmat că Iranul nu şi-a schimbat comportamentul din 2012, atunci când principalele trei ameninţări la adresa SUA erau „Iran, Iran, Iran”. Mattis a spus că pe atunci, când deţinea poziţia de comandant al U.S. Central Command, Iranul era principalul exportator de terorism, principalul stat sponsor al organizaţiilor teroriste la nivel global şi îşi continuă comportamentul şi astăzi. Afirmaţia, făcută la conferinţa de presă alături de omologul său britanic, Michael Fallon, a mai făcut referire şi la sponsorizarea activităţilor militante în spaţii în care SUA încearcă stabilizarea.

Preocupările Pentagonul în legătură cu Rusia vin pe planul doi şi, dacă la nivelul convenţional sau hibrid preocuparea este despre ceea ce face Rusia ameninţând aliaţii şi partenerii şi blocând trupe în Estul Europei, există şi componente de ameninţare directă la adresa SUA. Secretarul Apărării al SUA, James Mattis, a spus că preocupările directe vin de la activităţile Rusiei în Afganistan şi interacţiunea ei cu Talibanii, acţiuni ce duc la subinarea guvernului afgan şi al stabilităţii, dar şi a securităţii trupelor americane din Afganistan. De altfel, la mijlocul lunii aprilie, Rusia organizează o conferinţă pe Afganistan, la care Departamentul de Stat a anunţat că SUA nu participă.

„Nu doresc să spun că s-a ajuns în relaţia cu talibanii la punctul în care această relaţie a Rusiei se manifestă prin transfer de arme sau alte lucruri de această factură, dar cu certitudine suntem profund preocupaţi de ceea ce fac în baza celorlalte activităţi pe care le desfăşoară cu talibanii”, a mai spus Mattis.

Ingerinţa Rusiei în Afganistan şi jocul său periculos cu Talibanii doar pentru a submina interesele Americane şi occidentale, în condiţiile în care Moscova insistă pentru menţinerea trupelor americane pe teren în Afganistan, a fost relevată la audieri şi de Comandantul Suprem Aliat în Europa, generalul Scaparrotti, care a declarat, la 23 martie, în faţa Comisiei pentru serviciile armate a Senatului SUA, că a văzut date şi probe despre eforturile crescute ale Rusiei de a influenţa Talibanii „şi poate pentru a furniza arme” grupului militant.

E adevărat că Moscova a negat acest aspect, deşi a recunoscut contactele pe care le-a pus pe seama eforturilor de negociere în Afganistan. Moscova a negat că ar ajuta Talibanii, însă relaţiile concrete şi constante încurajează evident grupul insurgent în lupta sa cu autorităţile afgane alese, dar şi cu forţelor americane şi ale NATO din Afganistan. Deci referirile privind ameninţarea directă a Rusiei la adresa SUA privesc tot activitatea teroristă împotriva cetăţenilor, trupelor şi intereselor americane sprijinită de Moscova în Afganistan.

Nu în ultimul rând, declaraţiile lui James Mattis s-au referit la cea de a treia ameninţare de securitate directă la adresa SUA, şi anume Coreea de Nord. Potrivit secretarului Pentagonului, Coreea de Nord acţionează într-o manieră extrem de disruptivă şi de aceea trebuie oprită, cu referire directă la programul său nuclear şi balistic. Phenianul are arma nucleară, e în curs de miniaturizare a ei pentru a o plasa pe rachete cu rază lungă de acţiune, pe care le perfecţionează chiar în această perioadă. „E vorba despre retorică, dar şi despre creşterea sistematică a capabilităţilor”, a mai spus Mattis.

rusia si sua

Afacerea implicării Rusiei în alegerile americane: dificultăţile gestiunii unei „aroganţe” marca Putin

Cea mai importantă şi stresantă problemă a administraţiei de la Casa Albă, a lui Donald Trump, dar şi a întregului establishment american este gestionarea „aroganţei” lui Putin privind ingerinţa în alegerile americane. Că au influenţat sau nu decisiv alegerile, prin dezvăluiri, război informaţional care a vizat susţinerea unui candidat împotriva celuilalt, prin finanţare şi sprijin direct, prin tentative de a influenţa rezultatele direct, spărgând bazele de date ale numărătorii în câteva state, sau că e vorba doar despre mimarea unor asemenea intervenţii, pentru a sublinia atotputernicia Rusiei şi faptul că ar putea influenţa alegerile democratice americane, cert e că Putin a dat o mare bătaie de cap Americii lui Trump.

Jocul lui Putin a afectat fundamental legitimitatea alegerilor americane, piatra de temelie a întregului eşafodaj de putere de la Washington. Cum pe firmament avem şi un preşedinte anti-sistem, cu toate ciudăţeniile lui, slăbirea eşafodajului de putere este extrem de costisitoare. Astfel, azi ingerinţa rusă afectează legitimitatea şi credibilitatea liderului, dar mai grav este decontul şi ingerinţele mai subtile. Încă din perioada electoral, membri din administraţia Trump au fost implicaţi în afaceri cu Rusia sau cu bani ruşi, de la Manafort, şeful campaniei lui Trump, până la Michael Flynn, consilierul pe securitate, iar despre bani şi afaceri, ba şi întâlniri vinovate, au mai fost acuzaţi şi alţii, fie compromişi pur şi simplu, fie chiar expuşi oprobiului public şi presaţi să demisioneze.

În plus, nici Donald Trump nu a fost scutit de atacuri, unele implicând finanţări ruse şi scoateri din faliment, alte informaţii vizând înregistrarea şi compromiterea sa prin filmarea unor presupuse relaţii intime în hotelul din Moscova în care a stat în timpul unui concurs Miss World pe care-l patrona, date puse la dispoziţie într-un raport al unei firme private ce implică intelligence-ul britanic şi foşti ofiţeri MI6 şi înmânat ulterior lui John McCain şi autorităţilor americane. Cum FBI a fost implicat în afacere şi urmărea ingerinţa rusă încă din iunie 2016, lucrurile devin extrem de complicate.

Cum să gestioneze administraţia americană cazul? Divulgarea conţinutului dosarului compromiţător, negat de Trump şi negat de autorităţile ruse, e o variantă clasică de detensionare şi eliminare a instrumentelor de şantaj la adresa preşedintelui, dacă ele au existat vreodată. Însă aceasta e partea cea mai simplă a afacerii. Cum să accepţi, formal, atotputernicia Rusiei lui Putin şi specularea valorilor democratice până la acest nivel? Nu înseamnă să-i acorzi prea mult credit şi să-i oferi o victorie de imagine, cu impact major pe piaţa internă şi la nivel internaţional? Dar ignorarea subiectului nu e la fel de periculoasă pentru că şubrezeşte fundamental legitimitatea preşedintelui?

Şi dacă cercetările FBI sunt serioase, şi dacă ingerinţa Rusiei şi influenţa financiară în alegeri, ca şi în influenţarea viitorului Preşedinte Trump e decisivă, şi dacă cercetarea trecută şi mai ales prezentă a FBI şi a altor instituţii dă rezultate relevante? Dacă Donald Trump şi anturajul său ar avea acorduri vinovate cu Rusia? O asemenea dezvăluire, urmată eventual de impeachment, nu ar crea şi mai mari probleme SUA? Nu ar releva slăbiciuni pe care nu le aştepta? Nu ar ridica şi mai mult mânia anti-sistem a populaţiei votante a lui Trump, pe motiv că nu a fost lăsat să fie preşedinte tocmai pentru că a provocat schimbările masive în politica americană?

Iată nivelul de complexitate al problemelor stârnite de Putin în sânul administraţiei, establishmenului şi întregului eşafodaj de putere american. Soluţiile nu sunt multe, nu sunt simple, toate comportă costuri majore şi toate trebuie gestionate având în vedere complexitatea, contextul şi percepţia publică a tuturor actorilor. Degeaba te împaci cu publicul american şi laşi să continue Preşedinţia Trump, dacă asumi slăbiciuni ale preşedintelui în legitimitate sau influenţe străine directe. Degeaba calmezi şi respingi ingerinţa rusă, întărind forţa sistemului democratic, dar accepţi existenţa şi funcţionarea deficitară a sistemului şi administraţiei Trump. Degeaba dovedeşti tărie şi forţa democratică de eliminare a falsului, ingerinţei, alterării votului şi a voinţei deciziei americane la vârf, dacă antrenezi un scandal prin demiterea preşedintelui şi lansarea de noi alegeri pe un motiv fără precedent, cel al ingerinţei ruse în alegeri şi în manevrarea preşedintelui american. Orice soluţie e dificilă şi merită să urmărim tipul de compromis pe care e obligat să-l îmbrăţişeze astăzi America pentru a depăşi acest impas.


Michael Flynn FOTO EPA

image

Michael Flynn zgâlţâie scaunul de preşedinte a lui Trump prin dezvăluiri sub deplină imunitate

Cazul Trump-Rusia ameninţă să ajungă la apogeu după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, Michael Flynn, fostul consilier de securitate naţională al Casei Albe, a anunţat că va depune mărturie dacă primeşte imunitate. Generalul în retragere a făcut această ofertă atât FBI, cât şi Congresului, scrie The Wall Street JournalDeocamdată, fostul oficial al Casei Albe nu a primit niciun răspuns

Michael Flynn, care a demisionat din funcţia de consilier de securitate naţională al Casei Albe din cauza unor discuţii telefonice cu ambasadorul rus la Washington, în care a promis ridicarea sancţiunilor, în timp ce l-a minţit pe vicepreşedintele American Mike Pence pe această temă, a spus că vrea să spună tot ce ştie despre despre legăturile dintre Donald Trump şi Rusia. Condiţia sa de a solicita imunitate absolută şi de a nu fi anchetat e cel puţin ciudată, odată ce contrazice direct o declaraţie pe care o făcea în campania electorală de anul trecut, când se pronunţa împotriva procedurii de acordare a imunităţii unui acuzat pentru că, „dacă primeşti imunitate, înseamnă că, probabil, ai încălcat legea”, spunea Michael Flynn.

În Comisia pentru anchetarea legăturilor dintre echipa lui Donald Trump şi Rusia, din Senatul American, continuă audierile, dar şi scandalurile. Şeful Comisiei de investigaţie, Devin Nunes, a recunoscut că a fost la Casa Albă, acolo unde ar fi primit informaţii despre ascultarea involuntară a telefoanelor membrilor campaniei electorale a lui Trump de către FBI şi instituţiile statului american. El susţine că a primit datele de la o sursă anonimă şi că nu s-a ştiut de prezenţa sa în incintă, dar declaraţiile sunt neconvingătoare şi scandalul ameninţă să se amplifice.

În comisia care verifică legăturile Trump-Rusia, un expert în securitate l-a acuzat pe preşedintele american că a folosit în campania electorală ştiri false difuzate de posturile ruse de propagandă. Iar Marco Rubio, senator şi fost candidat la nominalizarea republicană, a afirmat că echipa sa de campanie a fost ţinta unor tentative de infiltrare din partea Rusiei. Donald Trump a fost acuzat că a ajutat implicarea Rusiei în alegerile americane. Ar fi preluat unele mesaje ale propagandei ruse pentru a-şi ataca adversarii. „Pe 11 octombrie, preşedintele Trump a stat pe o scenă şi a citat o ştire falsă de la Sputnik News, care a dispărut între timp. A spus că alegerile pot fi măsluite. Aceasta a fost principala temă promovată de Russia Today, Sputnik News şi pagini extremiste, până în ziua votului”, a declarat Clint Watts, expert în securitate.

„Site-uri de conspiraţii care promovează propaganda rusă îi trimit mesaje pe Twitter preşedintelui Trump când ştiu că este online. Îi trimit teorii ale conspiraţiei. Până când nu stabilim clar, în ţara asta, diferenţa între realitate şi ficţiune, până când ne decidem dacă să credem informaţiile oficiale sau ceva ce vedem pe Twitter, o să avem o mare problemă”, a spus Clint Watts.

Faptul că fostul consilier pentru Securitate naţională Michael Flynn doreşte să depună mărturie dacă obţine imunitate a stârnit o adevărată furtună la Casa Albă. Astfel, imediat după anunţul său, Michael Flynn a fost atacat de administraţia Trump, care a dar publicităţii faptul că fostul consilier pentru securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump nu a trecut în formularul de declaraţie financiară pe februarie plăţile primite de la o reţea de televiziune din Rusia şi de la o altă firmă rusească, după cum arată documente date publicităţii sâmbătă de Casa Albă.

Declaraţia financiară semnată de Flynn pe 31 martie include angajamente pentru conferinţe către organizaţii ruse, printre care televiziunea RT TV, finanţată de Kremlin, şi linia aeriană Volga-Dniepr. Discursurile plătite respective nu figurează în formularul semnat electronic de fostul consilier pe 11 februarie, prezentat tot sâmbătă de administraţia prezidenţială. Această situaţie poate agrava situaţia juridică a lui Flynn, dacă nu obţine imunitate. Totuşi, e de văzut amploarea faptelor pe care le va dezvălui fostul consilier pentru Securitate Naţională al lui Trump şi impactul lor asupra continuării mandatului actualului preşedinte.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite