2018 aduce confederarea Republicii Moldova?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
918

În timp ce preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, precum şi vicepreşedintele aceluiaşi for legislativ, Iurie Leancă, se aflau peste Ocean, unde erau invitaţi să explice, la Atlantic Council, pe 7 decembrie, atât efectele de reformare a judeţelor dintre Prut şi Nistru, cât şi evaluarea situaţiei din bazinul Mării Negre, la Moscova tocmai Vladimir Plahotniuc era dat în urmărire internaţională, în aceeaşi zi. Simplă coincidenţă...

În timp ce România va trece în anul aniversării Centenarului Reîntregirii Naţionale, împlinită la 1 Decembrie 2018, în landurile mioritice dintre Prut şi Nistru, boierii vorbitori ai limbii lui Eminescu sau ai celei în care a scris Anton Pavlovici Cehov se joacă de-a federalizarea unei entităţi, care are o populaţie cât a Capitalei tuturor românilor, fără suburbii.

Luând act de inapetenţa administraţiei prezidenţiale de la Bucureşti, pentru o reunificare cu raioanele din stânga graniţei NATO, care trece momentan pe Prut, Departamentul de Stat al SUA pare a fi mai interesat în menţinerea unui statut şi aşa discutabil al ţinutului românesc înstrăinat nu de omuleţii verzi, care au acţionat cu trei ani în urmă, în peninsula Crimeea, ci de predecesorii lor, purtătorii cizmelor sovietice, care au hăcuit statul european România, la debutul ultimei conflagraţii mondiale, cu acordul Berlinului.

Deşi premierii de la Bucureşti şi Chişinău au avut dialoguri utile convingerii opiniei publice româneşti că se menţine o comunicare fraternă, nicio minune nu a survenit în relaţiile bilaterale, cu atât mai mult cu cât ambasadorii Unchiului Sam, încă în funcţie, în cele două capitale, au făcut declaraţii anterioare anti-unioniste, deşi ei sunt diplomaţi seniori care reprezintă SUA, nu ceea ce a fost Statele Confederate ale Americii / The Confederate States of America, chit că acum par a achiesa la confederarea Republicii Moldova.

Din păcate, pe plan pragmatic, nu emoţional, place sau nu unora, a trecut vremea marşurilor unioniste, a discursurilor pe această temă, cetăţenii Republicii Moldova fiind cei care aşteaptă ca statul român să fie prezent acolo, în raioanele vieţii lor de azi: 1.pe micul ecran, 2. în viaţa economică de la vest de Nistru,  cu investiţii serioase,3. în sărăcia exasperantă din fosta republică sovietică cu locuri de muncă utile băştinaşilor.

Asta mai ales într-un timp în care Moscova îşi face jocurile, acolo, în continuare, ca şi cum ar fi vorba de o gubernie amărâtă, dar necesară la margine de imperiu.

În contextul în care europeanul care conduce biserica ortodoxă rusă a poposit recent la Bucureşti, iar omologul său a răspuns invitaţiei de a poposi la Moscova, pe această cale aş vrea să fac o propunere Biroului de Presă al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, pornind de la faptul că poposind la Ministerul Apărării al Republicii Moldova, am observat Drapelul Tricolor, cel postat la intrarea oficială în sediul instituţiei menţionate, la care m-am dus să văd ce medalii există la postament, şi am descoperit, cu stupoare, că era doar o distincţie dată de mitropolitul Vladimir, care este supus Patriarhiei de la Moscova.

Poate că ar fi un gest frumos, simbolic, necesar, care ţine de demnitatea naţională, ca Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul zilei de 27 martie 2018, când se împlinesc o sută de ani de la revenirea, pe cale democratică, prin decizia forului legislativ de atunci de la Chişinău, a Basarabiei la Patria Mamă, România, să îl împuternicească pe mitropolitul Petru ca să decoreze steagul Armatei Naţionale a Republicii Moldova, cu o distincţie care să arate binecuvântarea Patriarhului Daniel pentru armata română dintre Prut şi Nistru.

Până atunci, un dialog cu un român născut în stânga Prutului şi cu altul în dreapta aceluiaşi râu, ce a fost şi va fi unul intern, pe harta României, în graniţele sale naturale, merită a fi inserat spre ştiinţa celor cărora le mai pasă de unitatea naţională reală, chiar dacă unii oficiali autohtoni sau de aiurea acceptă sau promovează subtil efectul proverbului „Divide et impera”. Doar până într-o zi...

image

RĂZVAN MUNTEANU:

@ Republica Moldova este o zonă a contrastelor, a clivajelor, extrem de vulnerabilă în faţa unui război hibrid.

@ Republica Moldova ar trebui să ţină cont de lecţia ucraineană.

@ Înmânarea hărţii Moldovei de către Putin lui Igor Dodon a fost un gest parşiv. Ce înseamnă Moldova Mare? Înseamnă nu numai partea din România, catalogată ca aparţinând Moldovei Mari, ci şi zona de nord, adică Bucovina de Nord, dar şi spaţiul Buceagului.

@ Până la urmă ruşii au rupt Basarabia în trei bucăţi, pentru că au fost conştienţi că Republica Moldova se poate uni oricând cu România, cu Ţara Mamă, dar zonele strategice, precum Bucovina de Nord, de unde se poate orchestra un atac spre zona Munţilor Carpaţi, sau Buceagul, de unde se poate viza Delta Dunării, niciodată nu au fost lăsate să se afle sub influenţa Republicii Moldova, implicit a României.

@ Uniunea Europeană este singura organizaţie internaţională, care, la ora actuală produce, în zona noastră, bunăstare în interiorul său. Dacă vom compara UE cu vecinătatea sa estică, observăm o diferenţă enormă, între dezvoltarea existentă în cele două blocuri, cel vestic, unde se află Uniunea Europeană, şi cel estic.

@ Între Prut şi Nistru se mişcă întotdeauna ceva, niciodată lucrurile nu se vor opri, pentru că acesta este, de fapt, blestemul strategic al Republicii Moldova, un stat aflat la confluenţa dintre două blocuri  geopolitice, care, din păcate pentru această entitate, nu are cum să aibă un statut neutru, chiar dacă acesta este prevăzut în constituţie.

@ Nivelul de trai este mult mai scăzut, în comparaţie cu cel din România. Este clar că nu se poate construi un plan de unire între România şi Republica Moldova, fără ca Bucureştiul să ridice salariile şi pensiile de peste Prut, la nivelul existent în Patria Mamă.

@ Sunt convins că foarte mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova nu cunosc care sunt beneficiile unirii cu România.

@ În Republica Moldova se construiesc şcoli, drumuri, poduri, din banii de la Bucureşti, dar cei care beneficiază de toate acestea nu ştiu de unde au venit fondurile respectiv. De pildă, sunt autobuze cumpărate de guvernul României, care au fost folosite de Igor Dodon în campania sa electorală!

@ Actorii locali din Transnistria, care zilnic vorbesc de presiunile României şi de faptul că aceasta va fi agresivă la adresa transnistrenilor, îşi petrec o parte din weekenduri în mallurile din Bucureşti!

Biserica Ortodoxă Română rămâne un canal de dialog între Bucureşti şi Moscova şi trebuie să menţinem acest mijloc de comunicare. Noi trebuie să avem aşa ceva. Eu aş menţine viziunea lui Titulescu, privind politica externă a României. Nu poţi să ai un stat vecin, precum Federaţia Rusă, care este un imperiu, în apropierea graniţelor tale, fără să ai o relaţie bună cu acesta. Cel puţin un minim dialog. Pe de altă parte şi Federaţia Rusă trebuie să fie dispusă să găsească un consens în relaţia cu România.

@ P.I.B.-ul judeţului Prahova este cât cel al Republicii Moldova, deci despre ce republică vorbim?

@ Acolo, la Chişinău, există o durere, o frustrare, că România a cedat Basarabia fără să tragă un foc de armă.

@ Capcanele sunt destul de multe în Republica Moldova.

@ Eşecurile actualei guvernări – şi să nu uităm că a existat Alianţa pentru Integrare Europeană, care a fost distrusă – provoacă şi întrebarea: care este soluţia pentru Republica Moldova? Este simplu de privit de la Bucureşti, dar tabloul arată mult mai complex, dacă este privit de la Chişinău, pentru că acolo cetăţeanul nu are o viziune exhaustivă, nu are acces la informaţii. Dar unde se poate duce Republica Moldova?

@ O federalizare a Republicii Moldova ar aduce, de fapt, Transnistria ca un pion foarte important în relaţiile Bucureşti – Chişinău. S-ar putea ca, în anul 2018, P.S.R.M. să câştige alegerile. Rămâne de văzut dacă la Chişinău va fi o guvernare populistă, sau una moldovenistă, euro-asiatică.

image

NICOLAE ŢIBRIGAN:

@ Plahotniuc este şi deţinătorul a trei paşapoarte emise de Republica Moldova, România şi Rusia. Plahotniuc este într-o poziţie destul de delicată, mai ales acum.

@ Publicul din Republica Moldova este un pic nemulţumit, pentru că vrea un acces direct la ce se întâmplă aici, de pildă la TVR, moldovenii nu vor o televiziune specială pentru ei, ca TVR Moldova. Plahotniuc a promis, la un moment dat, că va difuza TVR, a durat asta vreo două, trei luni, după care a renunţat, fiindcă nu i s-au oferit bani.

@ Dacă vorbim de tema unirii Republicii Moldova cu România, evident că fostul preşedinte Traian Băsescu, este cel care a pus, pe agenda publică, această temă, atât aici, cât şi în Republica Moldova.

@ Moscova este destul de prezentă pe terenul Republicii Moldova şi este foarte greu ca să o scoţi de acolo. Dar lucrurile se fac treptat. România, din 1990, până în prezent, a făcut foarte mult pentru Republica Moldova. Problema este că toate proiectele nu au fost îndestul de bine promovate, la nivelul populaţiei. Şi aici să ne aducem aminte de localitatea Cotul Morii, unde un sat întreg a fost reconstruit pe banii României, şi acolo nu există nici măcar un panou unde să se spună despre asta. În schimb banii alocaţi de Congresul SUA au fost folosiţi în reconstrucţia a peste o sută de kilometri, de la Ţânţăreni, spre Soroca. Şi americanii au pus panouri în care se spune că este o investiţie din partea poporului american pentru Republica Moldova.

@ Ceea ce este interesant, dacă ne uităm la rezultatul alegerilor, acesta fiind şi paradoxul din Basarabia, la ultimele alegeri prezidenţiale, toate localităţile prin care trece magistrala respectivă, anterior amintită, au votat cu Dodon, masiv. Pentru ei nu au contat atât de mult investiţiile.

@ Sondajele din Republica Moldova arată că presa, acolo, este pe al treilea loc. Avem o propagandă complexă, peste Prut, mult mai agresivă decât aici, una directă, cu angrenarea actorilor politici locali.

@ Referitor la Biserica Ortodoxă Română şi mă refer aici la Mitropolia Basarabiei din Republica Moldova, personal, mergând în zona rurală, am întâlnit preoţi, din mai multe localităţi de acolo, care îşi doreau să treacă de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, dar le era frică, deoarece legislaţia a fost făcută într-un anumit fel, astfel încât dacă un preot sau o parohie, cu enoriaşii de acolo, vrea să treacă la Mitropolia Basarabiei, ei automat pierd patrimoniul, pierd biserica, şi sunt nevoiţi să o ia de la zero. Este o politică inspirată din sertarele sovietice, ale politrucilor.

@ Îmi permit să fiu destul de dur, pentru că au trecut mai bine de 26 de ani de la independenţa republicii dintre Prut şi Nistru şi în privinţa bisericii nu s-a luat nicio măsură, în condiţiile în care, preoţii sunt în continuare persecutaţi şi asupra lor se exercită anumite presiuni, ca să rămână în Mitropolia Moldovei.

@ Nu cred că situaţia internă, din România, strică relaţiile cu Republica Moldova, deoarece ştim foarte bine că sunt partide din România care au acorduri politice încheiate cu cele de peste Prut, deseori se ajunge la întâlniri bilaterale, dincolo de toate situaţiile interne, ale ambelor state. Cred că mai degrabă este vorba, de data asta, de o sincronizare a situaţiilor şi aici vorbesc şi de Republica Moldova, pentru că şi în interiorul acesteia există, de pildă, acele două procese deschise celui mai important lider politic de la Chişinău, destul de controversat, Vladimir Plahotniuc. Se presupune că ar controla practic actualul parlament, prin diverşi interpuşi.

@ Pe de altă parte vorbim de legislaţia care este dată acum de parlamentul de la Chişinău, privind propaganda rusă. Şi, în acelaşi timp, crearea unei iniţiative civice, recent, de strângere de semnături, pentru anularea legii privind schimbarea sistemului electoral în Republica Moldova.

@ După cum bine ştiţi, în vara acestui an, Republica Moldova a trecut la un sistem electoral mixt, proporţional şi pe circumscripţii uninominale, a căror delimitare a fost destul de controversată. S-a făcut în cadrul unei comisii, iar dacă, pe timpul campaniei, se promitea că fiecare raion - care este cam jumătate de judeţ, din România – va avea propriul deputat, acum vedem că acea comisie a separat chiar unele raioane româneşti, din centrul Republicii Moldova, în patru, ca de exemplu raionul Ialoveni. Sunt calcule politice, ale binomului P.D.- P.S.R.M., care are un joc duplicitar, al lui Plahotniuc, împreună cu preşedintele Dodon.

Actualului lider al P.D. îi convine atât jocul lui Dodon, cât şi jocul propriu pe care îl poartă. Practic este un joc cu trei bile. Pe de o parte vorbim despre jocul cu Federaţia Rusă, pe care îl duce Dodon, apoi jocul cu Occidentul, inclusiv cu SUA, în care Plahotniuc se prezintă ca singura forţă pro-europeană din Republica Moldova, pro-occidentală şi anti-rusească. Dar, dacă ne uităm mai atent, pe plan intern, atât Dodon cât şi Plahotniuc au împărţit destul de bine funcţiile la Moldova Gaz, Chişinău Gaz. Şi-au pus oamenii lor acolo. Cei doi ştiu destul de bine să îşi împartă ambasadorii.

@ Dodon este un fel de preşedinte…nocturn. Sau pe timpul zilei, pentru că pe timpul nopţii preşedinte devine cine doreşte Plahotniuc. Noaptea, ca hoţii…

@ Lucrurile acolo, pe politica internă, în Republica Moldova, nu sunt doar în alb şi negru, ci destul de nuanţate, fiind undeva în zona gri. Nu sunt la nivel înalt. Politica de acolo este un fel de băşcălie între rude, între cumnaţi, pentru că dacă ne uităm mai bine sunt relaţii de rudenie, de cumetrie...

@ 2018 este un an electoral, în Republica Moldova. Mă aştept la vechea butadă. Să sperăm la mai bine, dar să ne pregătim pentru ce este mai rău. Mă refer la tandemul Plahotniuc-Dodon. Sunt semnale, din ce în ce mai clare, că vor colabora pentru o federalizare a Republicii Moldova şi atunci vom avea de a face cu totul altceva decât ce avem acum. 

Rânduri publicate concomitent la Bucureşti şi Chişinău.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite