Umbra Moscovei ameninţă alegerile prezidenţiale din Franţa

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele rus, Vladimir Putin, plecând de la o întâlnire pe tema situaţiei din Ucraina desfăşurată în anul 2015 la Palatul Élysée Foto: EPA
Preşedintele rus, Vladimir Putin, plecând de la o întâlnire pe tema situaţiei din Ucraina desfăşurată în anul 2015 la Palatul Élysée Foto: EPA

Potenţialul amestec al Rusiei în procesul electoral din Hexagon şi apropierea unor candidaţi la şefia statului de Kremlin continuă să agite spiritele în Franţa, cu mai puţin de o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, programat pentru 23 aprilie.

Temerile legate de astfel de ingerinţe sunt alimentate de situaţia înregistrată în Statele Unite ale Americii, unde amestecul Rusiei lui Putin în procesul electoral a fost un subiect fierbinte atât în timpul campaniei pentru prezidenţiale, cât şi după încheierea scrutinului, notează AFP, preluată de dhnet.be.

În timp ce autorităţile franceze şi unii dintre cei care vizează postul de la Palatul Élysée aduc frecvent în discuţie acest subiect, Moscova respinge cu vehemenţă orice acuzaţie de amestec în alegerile din Hexagon. Dar este puţin probabil ca tema să devină una marginală.

„Există de-acum, incontestabil, un sindrom rus ce se va regăsi din ce în ce mai mult în politica noastră externă, dar şi internă“, afirma recent fostul diplomat francez Pierre Vimont, cercetător în cadrul fundaţiei Carnegie Europe.

Pro şi contra Kremlin

La mijlocul lunii februarie, persoane din anturajul lui Emmanuel Macron, candidatul de centru pe care sondajele îl dau ca favorit la alegeri, au denunţat „propaganda“ presei pro-Kremlin ce ar urmări periclitarea acestuia şi au ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la multiplele atacuri cibernetice care au vizat site-ul său de campanie.

La rândul său, actualul preşedinte francez, François Hollande, a cerut măsuri suplimentare pentru a împiedica atacuri informatice care au ca scop periclitarea procesului electoral.

Miercuri, şeful Comisiei de Informaţii din cadrul Senatului american, Richard Burr, care anchetează ingerinţele Rusiei în prezidenţialele americane de la sfârşitul anului trecut, a afirmat că Moscova s-a „implicat activ“ în campania electorală din Franţa.

În acest timp, în Hexagon, candidatul de dreapta François Fillon şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen, cei mai înflăcăraţi susţinători ai unei apropieri a Parisului de Moscova, au etichetat aceste acuzaţii drept „fantasme“, respectiv specifice unui „complot“.

Bătălia declaraţiilor a continuat. Vineri, şeful diplomaţiei franceze, Jean-Marc Ayrault, a lansat un nou avertisment legat de amestecul Rusiei în alegerile din Franţa, afirmând chiar că şi unii dintre colegii săi europeni „au evocat riscurile privind amestecul rus în viitoarele consultări electorale, întâi în Franţa (în aprilie-mai, n. red.), apoi în Germania (în septembrie, n. red.)“. Chiar şi aşa, a spus Ayrault, „nu Rusia va alege cine va fi viitorul preşedinte al Republicii Franceze“.

Temă de campanie

La fel ca în Statele Unite, relaţiile dintre Paris şi Moscova reprezintă principala temă de politică externă în campania electorală din Franţa. Şi tot la fel ca în Statele Unite, unde Donald Trump a promis o îmbunătăţire a acestor relaţii, trei dintre cei cinci candidaţi principali au făcut din acest subiect o prioritate diplomatică. Fillon, în numele luptei împotriva „totalitarismului islamic“ şi al „realismului“. Marine Le Pen, care a fost primită recent de liderul de la Kremlin şi pentru care „Trump şi Putin aparţin noii lumi“, în numele luptei împotriva terorismului şi având în vedere „lunga istorie“ care leagă Franţa de Rusia. Iar, la stânga, tribunul radical Jean-Luc Mélechon, în numele securităţii şi al antiimperialismului american. 

Emmanuel Macron şi candidatul socialist Benoît Hamon se pronunţă în favoarea continuării politicii promovate de François Hollande, care este de acord cu sancţiunile impuse Moscovei ca urmare a crizei din Ucraina şi care respinge un rol viitor al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, sprijinit de Moscova. Marine Le Pen şi François Fillon sunt însă în favoarea ridicării sancţiunilor impuse Rusiei.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite