Presa rusă, despre protestele din Piaţa Victoriei. Ce nu se aude la MAE-ul Federaţiei Ruse se aude la TV
0
Când pe site-ul MAE-ului Federaţiei Ruse a apărut comunicatul Departamentului de Informare şi Tipărire, în legătură cu protestele antiguvernamentale din România, mass-media rusească deja de câteva zile informa, pe îndelete, cetăţenii Federaţiei Ruse despre situaţia excepţională şi tensionată din România.
Text scris de Tatiana Cojocari
„În Adevăr nu există ştiri, iar în Ştiri nu există adevăr”[1]
În comunicatul scurt, de trei paragrafe, se conturează două idei principale – prima, încrederea că actuala guvernare a României va găsi o cale să evite dezbinarea societăţii şi să soluţioneze situaţia internă dificilă, bazându-se pe principiile democratice şi constituţionale ale ţării; – a doua, că liderii României, în ultimii ani au fost prea preocupaţi cu construirea unui duşman mitic – Rusia, apelând de câte ori aveau ocazie la un discurs rusofob, astfel încât au trecut cu vederea problemele propriei ţări, probleme care impun acum o atenţie deosebită.
„Conducerea României a trecut cu vederea problemele importante din propria ţară, consideră MAE-ul Federaţiei Ruse / Власти Румынии просмотрели острые проблемы своей страны, считает МИДРоссии” – fragment din comunicatul MAE-ului Federaţiei Ruse, preluat de RIA Novosti cu acest titlu, 09.02.2017.
Senzaţia lăsată de acest comunicat succint, de numai trei paragrafe, şi apărut pe 09.02.2017, după multe zile de protest, este că acesta nu a avut decât rolul de a da undă verde presei locale din Federaţia Rusă, sugerându-le narativele pe care să pună accentul în informarea ulterioară a populaţiei.
Pornind de la teza anterioară, am realizat o analiză retrospectivă a celor mai populare surse mass-media din Federaţia Rusă, pentru a vedea cât de mult din retorica comunicatului MAE-ului rus se regăseşte în buletinele informative de ştiri din media rusească apărute pe durata desfăşurării protestelor în România.
Rossia 1, Pervîi Canal şi NTV – a patra putere în Federaţia Rusă
Nu este deloc complicat să identifici care sunt cele mai populare surse de informare în Rusia, dat fiind că piaţa mass-mediei ruseşti este dominată de statul rus, companiile de stat sau apropiaţii Kremlinului. Evident că nu lipseşte nici presa independentă, însă aceasta este umbrită de audienţa colosală a trusturilor media de sub oblăduirea statului.
Astfel, liderul pieţei mass-media din Federaţia Rusă, conform audienţei, este chiar statul rus prin trustul media – Compania de stat de televiziune şi difuzare radio (Всероссийскую государственную телевизионную и радиовещательную компанию (ВГТРК)). Acest trust deţine câteva dintre cele mai vizionate posturi TV naţionale: Rossia 1, Rossia 2, Rossia 24 (canal informativ) şi RTR Planeta (post internaţional în limba rusă), menţionându-se chiar pe site-ul trustului că postul Rossia 1 este liderul în televiziunea naţională, având o audienţă ce cuprinde 98,5% din populaţia Federaţiei Ruse şi mai mult de 50 milioane de telespectatori în statele CSI şi Ţările Baltice.
În componenţa statului intră şi agenţiile de ştiri RIA Novosti şi Tass (fosta Itar Tass) – Ria Novosti fiind accesibilă în mai multe limbi, precum şi Centrul de televiziune „Ostankino” (Останкино), care difuzează unul dintre cele mai populare posturi TV din Federaţia Rusă – Pervîi Canal. În cadrul trustului media Ostankino, statul deţine 51% din acţiunile totale.
Tot aici trebuie amintit şi postul TV Rossia Today, disponibil în câteva limbi internaţionale, care este finanţat integral din bugetul de stat.
Un alt deţinător important al mass-mediei din Federaţia Rusă este reprezentat de trustul Gazprom Media, în care compania Gazprom este acţionar total. Astfel, Gazprom Media deţine canalele naţionale NTV şi TNT şi televiziunea cu transmisie prin satelit NTV plus.
Următorul pe lista deţinătorilor importanţi mass-media, din categoria numărul trei, este Grupul Media Naţional (NMG), controlat de banca Rossia, acţionar majoritar aici fiind Iurii Kovalciuk (după datele din 2014), fiind cunoscut ca un apropiat al preşedintelui Putin.
Acest trust deţine acţiuni în cadrul postului Pervîi canal (25%), 72,4% în cadrul postului 5 channel, 82% acţiuni pentru Ren TV şi 98,32% acţiuni pentru ziarul naţional Izvestia, fiind acţionar total pentru Ruskaia Slujba Novostei.
În fine, în ultima categorie şi cea mai minoritară, dar totuşi importantă pe piaţa mass-mediei ruseşti, este trustul media RBK, definindu-se ca un trust ce pune la dispoziţie telespectatorilor şi cititorilor informaţii economice şi financiare, considerat la momentul actual ca fiind independent.
Popularitatea canalelor de stat, este confirmată încă o dată de cercetările naţionale referitor la încrederea populaţiei în mass-media rusească.
„Cele mai vizionate posturi TV din Federaţia Rusă sunt posturile de stat – Pervîi Canal, Rossia 1, Rossia 2, Rossia 24 şi postul NTV.”
Şi în Federaţia Rusă, ca în majoritatea statelor post-sovietice, televiziunea reprezintă o importantă sursă de informare. O majoritate covârşitoare de ruşi consideră televiziunea principala sursă de informare – 60% dintre cetăţenii Rusiei privesc zilnic emisiunile de ştiri, reiese din cercetările Centrului Analitic Levada. Tot Levada ne spune că cele mai vizionate posturi TV din Federaţia Rusă sunt posturile de stat – Pervîi Canal, Rossia 1, Rossia 2, Rossia 24 şi postul NTV – 50% dintre respondenţi privesc zilnic aceste canale, 26% dintre respondenţi vizionează aceste canale de câteva ori pe săptămână, 10% le vizionează o singură dată pe săptămână şi doar 8% nu le vizionează deloc. Ca şi în restul spaţiului post-sovietic, mass media internaţională nu joacă un rol important – 87% dintre ruşi nu au citit sau vizionat niciodată site-uri sau posturi TV internaţionale şi doar 4% dintre respondenţi au menţionat că fac asta măcar o dată pe săptămână.
Când vine vorba de informarea referitor la ştirile din ţară sau străinătate, 59% din ruşi se informează de la posturile TV şi doar 20% din resursele internet (ziare, jurnale, buletine informative). De asemenea, procentul este aproximativ acelaşi referitor la percepţia ruşilor vizavi de redarea obiectivă a informaţiei de către posturile TV despre politica externă – 58% considerând obiective informaţiile de la TV privind politica externă.
Temele dominante în presa rusă: „ce se întâmplă cu ţara cu care de curând visa să se unească ţara vecină Moldova”
Astfel, datele de mai sus au constituit criteriul de bază care mi-a orientat atenţia în special către buletinele de ştiri şi emisiunile informative de la cele mai vizionate posturi TV de stat – Rossia 1 şi Rossia 24, Pervîi Canal şi NTV. De asemenea, am analizat şi buletinele informative despre protestele din România difuzate de postul Ren TV, dat fiind că şi acesta are afiliere de stat, dar şi a agenţiilor de ştiri Ria Novosti şi Tass, acestea considerându-se cele mai mari agenţii de informare din Rusia, în total fiind prelucrate 111 ştiri de la aceste posturi. Rezultatele analizei se raportează într-o mică măsură şi la opinia anumitor analişti ruşi regăsite în ziare şi resurse online, precum Izvestia.ru, Gazeta.ru, Interfax.ru, Riafan.ru sau Rosbalt.ru, pentru a crea o imagine în oglindă între ştirile emise la posturile tv, presa scrisă şi agenţiile de ştiri care preiau informaţia din alte surse, precum Ria Novosti sau Tass, dar şi pentru a valida sau invalida anumite aspecte ale analizei.
În urma analizei, au fost identificate câteva teme dominante care au fost grupate la rândul lor în 4 tipuri de narative din mass media rusească ce au conturat imaginea protestelor din România:
- Dezordine şi violenţă în România
FOTO David Munteanu/Adevărul. Ria Novosti: Proteste antiguvern în Bucureşti. 2 februarie 2017/ Антиправительственные протесты в Бухаресте. 2 февраля 2017
Poate fi considerată tema de top care s-a regăsit în toate ştirile despre protestele din România şi în ciuda faptului că episodul violenţelor din Piaţa Victoriei a fost unic, acesta a fost reluat în mai multe reportaje TV şi ştiri scrise atât în data apariţiei, cât şi ulterior, folosindu-se imagini şi video scurte în care se accentua violenţa protestatarilor şi confruntarea acestora cu forţele de ordine. Spre exemplu, RIA Novosti, din cele 38 de ştiri dedicate evenimentelor din Piaţa Victoriei, apărute în perioada 02-27 februarie, în 8 dintre ele a pus accentul pe violenţa şi dezordinea creată de manifestanţii antiguvernamentali, difuzând video-uri preluate de pe reţele de socializare sau presă locală şi internaţională. De asemenea, imaginile cu violenţele din România se regăsesc şi în alte ştiri scurte despre proteste. Pervîi Canal a difuzat 10 ştiri în cadrul buletinelor informative TV, fiecare având aproximativ 1 minut, în perioada 2-6 februarie. Toate cele 4 buletine de ştiri din data de 2 februarie au fost dedicate în special caracterului violent al protestelor din Piaţa Victoriei. De asemenea, nici NTV, REN TV sau Rossia 1 şi 24 nu au omis oportunitatea să facă exclusivitate din acest subiect. Ştirile cu accent pe caracterul violent al protestelor amintesc şi despre faptul că dezordinea ar fi fost provocată de galeriile de fotbal, că protestatarii ar fi fost plătiţi, că în conflict au fost implicate şi arestate mai multe sute de oameni şi că protestele sunt susţinute de către preşedintele ţării.
În corelaţie cu această temă, se accentuează frecvent faptul că acestea sunt cele mai mari proteste după 1989, atunci când a fost schimbat regimul dictatorial al lui Ceauşescu. Asemănarea, însă, nu se opreşte aici, ci continuă anunţând că şi acum, ca şi atunci, manifestanţii doresc schimbarea guvernării actuale a ţării şi că de fapt acesta ar fi motivul adevărat din spatele protestelor masive. Succint, trebuie menţionat că nici una din sursele analizate nu a pierdut ocazia să instrumentalizeze episodul violent al protestelor din România pentru a argumenta o teză sau alta lansată de aceştia, după cum se va putea observa ulterior.
- Maidanul românesc
Captură video Ren TV, 04.02.2017: Conducerea României după o serie de proteste au retras proiectul legislative de amnistie a corupţilor/Правительство Румынии после серии протестов отозвало законопроект об амнистии коррупционеров.
„Pare că de curând liderii români l-au primit în vizită pe preşedintele ucrainean P. Poroşenko – împreună condamnând Rusia pentru acţiunile ei agresive... dar astăzi se pare că maidanul a venit acasă la români. Cel puţin mulţimea este asemănătoare, iar printre culorile roşu galben şi albastru, se întrezăreşte şi cea portocalie” – aşa începe un reportaj de la Ren TV, relatând despre protestele din România.
În cele câteva ştiri apărute cu acest titlu sau conţinut se relatează despre protestele din România prin prisma evenimentelor din Ucraina. În aceste ştiri difuzate de Ren TV, Rossia 1/Rossia 24 sau scrise de Ria Novosti, Gazeta.ru, Riafan.ru (Agenţia federală de ştiri), care fac trimitere la caracterul violent al protestelor, se comunică că România merge pe calea Ucrainei, fiind la un pas de revoluţiile colorate. Se menţionează că astfel de proteste sunt caracteristice statelor estice şi în cel mai scurt timp trebuie să ne aşteptăm la astfel de evenimente şi în statele vecine a României. De asemenea, se vorbeşte despre faptul că aceste proteste îndreaptă România pe drumul revoluţiilor de catifea, astfel pe viitor, intensificându-se şi mai mult prezenţa sentimentelor antiruseşti şi rusofobe în România.
Nu este deloc întâmplător lansată retorica din cadrul reportajului mai sus amintit, difuzat de Ren Tv în data de 9 februarie, ci din contră, acesta reia tema principală atât din comunicatul departamentului de informare al MAE-ului rusesc, dar se şi corelează cu tema principală punctată în declaraţiile reprezentantului MAE-ul rusesc, Aleksandr Boţan-Horcenko, apărute în aceeaşi zi pe Interfax.ru.
„MAE-ul Federaţiei Ruse numeşte România pericol pentru Rusia după amplasarea pe teritoriul său a scutului antirachetă SUA / В МИД РФ назвали Румынию угрозой для России послеразмещения там ПРО США.” - Interfax.ru, 9.02.2017
În acest comunicat, Aleksandr Boţan-Horcenko menţionează că Federaţia Rusă a declarat deja că România este o ţară care prezintă pericol pentru Rusia din cauza faptului că aceasta a permis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriului său, cât şi că a acceptat relocarea armamentului NATO în România. Astfel, sentimentele rusofobe în România se accentuează, iar o colaborare cu autorităţile române va fi din ce în ce mai dificilă, se mai menţionează în comunicat. Dacă s-au aliniat sau nu astrele astfel încât să fie lansate în presa rusă declaraţii paralele despre protestele din România şi faptul că România permite Alianţei Nord-Atlantice să amplaseze armament militar american pe teritoriul său, putem doar intui. Cert este că subiectul România-NATO este în general unul din preferatele mass-mediei de stat din Rusia. Tot pe 9 februarie 2017, în ţară, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Adevărul, a fost jucată şi cartea ambasadorului rus la Bucureşti Valeri Kuzmin, care a lansat o invitaţie noului guvern implicat în protestele din ţară şi criticat de reprezentanţii UE.
- România - ţară dezbinată
Preluând declaraţiile Prim-Ministrului român, S. Grindeanu, în care acesta declara că va retrage ordonanţele de urgenţă pentru a opri dezbinarea ţării la care asistăm cu toţii zilele acestea, presa rusă a făcut din tema dezbinării un subiect de top.
Tema dezbinării statului şi divizarea societăţii în două tabere apare în reportajul Ren TV şi în reportajul special emis de postul Rossia 1, cu titlul „O ţară – două tabere: toată România este baricadată”. În alte ştiri transmise de Rossia 24 se menţionează că protestele sunt o revoluţie împotriva clasei politice de la guvernare şi că aceste manifestaţii sunt susţinute de Preşedintele ţării, căruia îi convine situaţia actuală, dar şi de Patriarhia Română. De asemenea, se menţionează şi despre protestele anti-preşedinte, care sunt un semn clar că ţara este dezbinată. NTV transmite într-un reportaj special cu titlul „Cine a provocat criza politică din România” – după părerea experţilor, protestele ar fi fost organizate şi cu implicarea serviciilor secrete din ţară, căci şi acestea ar fi fost învinuite de corupţie, astfel în România este o luptă politică internă între liberali şi socialişti.
Rossia 1, 02.02.2017: В Румынии произошли крупнейшие после свержения Чаушеску волнения
„În România au loc cele mai mari proteste de la schimbarea regimului Ceauşist... protestele s-au transformat rapid în dezordine şi confruntare cu poliţia... ce se întâmplă cu ţara cu care de curând visa să se unească ţara vecină Moldova”
- Protestele din România - efectul integrării în UE
De la aluziile subtile ale MAE-ului Federaţiei Ruse, cum că elitele României au omis gravele probleme economice şi sociale ale ţării care acum au ieşit la iveală, până la informaţiile că protestele din România sunt cauzate de situaţia economică a ţării, înrăutăţită şi mai mult după integrarea în UE, este aparent cale lungă – însă ce nu se aude la MAE-ul rus se vede la TV. În acest context, ne vin în ajutor trei reportaje dedicate protestelor din România, realizate de un corespondent special de la faţa locului – Anton Liadov, difuzate de către Rossia 1 şi Rossia 24 în cadrul buletinului de ştiri de seară, în care se merge pe retorica statului român sărăcit ca urmare a integrării în UE, iar efectele adverse ale acestei integrări ies acum la suprafaţă prin populaţia ţării care îşi manifestă nemulţumirea faţă de situaţia economică internă, iar UE nu face decât să se spele pe mâini de toată situaţia creată, deşi corupţia din România este un semnal clar al degradării UE. Mai mult, se menţionează în reportajul intitulat Funcţionarii români nu mai au suficiente locuri în închisori că după integrarea României în UE, jumătate din români trăiesc în sărăcie. România şi-a pierdut suveranitatea, independenţa, românii lucrează în statele UE la negru. România a pierdut tot ce a construit şi lăsat Ceauşescu – cu toate acestea, în Piaţa Victoriei flutură drapelul Uniunii Europene – protestatarii mai speră la ajutorul fratelui mai mare. UE, în schimb, nu face decât să-şi manifeste îngrijorarea, se mai menţionează în reportaj. Pe cine, după aşa ceva, mai poate inspira drapelul albastru cu stele, se întreabă Dmitri Kiseliov în cadrul emisiunii de ştiri de la Rossia 1, moderată de acesta. Poroşenko nu trebuie luat în considerare!, menţionează acesta.
Tema celui mai sărac stat din UE şi a situaţiei economice care nemulţumeşte populaţia României nu este regăsită doar aici. Şi unul dintre experţii intervievaţi în cadrul reportajului special – Itogi Dnia difuzat la NTV, Angara Samorukova, consideră că printre cauzele protestelor se numără conflictul politic intern şi nemulţumirea oamenilor de calitatea vieţii din ţară. De asemenea, şi alţi experţi susţin teza sărăciei României şi că protestele sunt rezultatul unui sistem social-economic epuizat, iar România, fiind cea mai săracă ţară din UE, demonstrează prin exemplul său că modelul actual de dezvoltate socio-economic nu funcţionează, menţionează Victor Mironenco pentru Rosbalt.
Pe de altă parte, în cadrul reportajelor de ştiri de la Ren TV se punctează faptul că solicitarea României de a primi ajutor în soluţionarea crizei interne, adresată reprezentanţilor UE, a rămas fără răspuns.
Ce mai merită menţionat aici, că pe lângă retorica celui mai sărac stat, a corupţiei ca semnal al degradării UE, tot în cadrul reportajelor Rossia 1 şi Rossia 24 apare întrebarea ce s-ar fi întâmplat cu Moldova dacă ar fi intrat în componenţa României, aşa cum îşi doreau foştii lideri ai ţării, sau ce urmează să se întâmple cu ţara măcinată de corupţie care cu puţin înainte a dorit să se unească cu Moldova. Ce-i drept, aceste două replici scurte sunt umbrite de multe alte narative despre protestele din România construite de Rossia 1 şi Rossia 24.
Ponderea temelor regăsite în ştirile analizate, se referă la numărul cazurilor întâlnite şi nu la numărul ştirilor, spre exemplu într-o ştire se pot regăsi 3 teme.
În loc de concluzii
Drapelele Uniunii Europene şi ale Statelor Unite ale Americii fluturau permanent alături de cele ale României în majoritatea reportajelor şi ştirilor despre evenimentele din România, iar experţii ruşi, la fel ca şi cei locali şi internaţionali, încercau să înţeleagă fenomenul, evaluând lucrurile pragmatic, aşa cum ştiu ei mai bine să facă.
Această analiză nu are rolul de a măsura gradul de obiectivitate sau corectitudine a faptelor relatate în mass-media rusească despre protestele din România, misiunea de altfel, greu de îndeplinit atâta timp cât nici în ţară lucrurile nu sunt prea limpezi, ci doreşte să identifice temele de top pe care s-a axat mass-media de stat în relatarea acestor evenimente, omiţând celelalte detalii contextuale. Cât de obiectiv sau adevărat au fost aduse informaţiile la cunoştinţa publicului rus de către mass-media naţională rusă rămâne la latitudinea jurnaliştilor să evalueze. În opinia mea, nici de această dată nu au lipsit temele ideologice ale Rusiei – degradarea UE, duşmanul periculos NATO, revoluţii colorate şi evident politica rusofobă ale statelor vestice – Rossia 1, Rossia 24 şi Ren Tv luând iarăşi premiul întâi pentru profesionalismul de care au dat dovadă în promovarea acestora.
Tatiana Cojocari este membru în Consiliul de Experţi LARICS.
[1] Joc de cuvinte despre cele mai importante surse de informare din perioada sovietică – Izvesti (Ştiri) şi Pravda (Adevăr) preluat şi adaptat de pe site-ul vedomosti.ru, autor Aleksei Levinson.
Se încarcă comentariile...
