„Oamenii lui Putin”, o radiografie a Rusiei post-sovietice care i-a înfuriat pe oligarhii apropiaţi Kremlinului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin (stânga) şi Igor Secin într-o discuţie privată în timpul unei întâlniri la Moscova cu preşedintele venezuelean Nicolas Maduro FOTO EPA-EFE
Vladimir Putin (stânga) şi Igor Secin într-o discuţie privată în timpul unei întâlniri la Moscova cu preşedintele venezuelean Nicolas Maduro FOTO EPA-EFE

Nicio altă carte nu a stârnit atât de mult deranj printre oligarhii apropiaţi actualei conduceri din Rusia aşa cum a făcut-o „Oamenii lui Putin”.

Apărută în primăvara anului 2020, „Oamenii lui Putin” a devenit în scurt timp o carte de luat în seamă pentru o listă cu lecturi despre natura regimului care stăpâneşte Rusia de mai bine de două decenii încoace.

În 640 de pagini scrise alert, autoarea, Catherine Belton, fostă corespondentă pentru Financial Times la Moscova între 2007 şi 2013, face lumină printre tenebrele regimului Putin. Ceea ce scoate la iveală nu este pe placul Kremlinului şi multor oligarhi din cercul lui Putin, iar unii dintre oligarhi au fost atât de tulburaţi, încât au intentat procese.

Modestul agent KGB la Dresda, convingerea greşită a anturajului lui Elţîn că Putin putea fi controlat, teoriile despre atentatele din apartamente orchestrate de FSB în 1999, afacerea Iukos... toate aceste capitole din ascensiunea şi consolidarea puterii lui Putin se regăsesc şi în cartea Catherinei Belton. Însă, mai mult decât alţi autori, Belton îşi fixează atenţia asupra rolului FSB, fostul KGB, în capturarea puterii în Rusia prin intermediul lui Putin.  

KGB asistă la prăbuşirea Imperiului Sovietic departe de a fi o apărătoare nemiloasă a marxism-leninismului, aşa cum îşi imaginau occidentalii, parcurge transformări în era Elţîn, apoi reuşeşte să pună mâna pe putere şi se dedă impunerii pe scena internaţională a unei Rusii revanşarde.

„Oamenii lui Putin” scoate la iveală mutiple conexiuni complexe şi obscure dintre aparatul de stat, serviciile secrete şi criminalitatea organizată. Nici Biserica Ortodoxă Rusă nu este scutită de ochiul vigilent al autoarei, fiind văzută ca un instrument de menţinere a regimului cleptocratic în Rusia sub acoperirea discursului conservator. În traducere literală, cleptocraţia, termenul care descrie regimul Putin, înseamnă conducerea de către hoţi.

În câţiva ani de la instalarea lui Putin la Kremlin, o parte din miliardarii apăruţi peste noapte în era lui Elţîn s-au văzut nevoiţi să fugă din ţară sau să-şi cedeze afacerile noii reţele de oligarhi. Cazul apariţiei companiei petroliere Rosneft, cu Igor Secin personaj-cheie, pe fondul preluării activelor Iukos şi încarcerării patronului său, Mihail Hodorkovski, care a îndrăznit să i se opună lui Putin, este arhicunoscut. Secin este unul din oamenii lui Putin, majoritatea „siloviki” din Sankt Petersburg. Un alt caz menţionat în dreptul lui Secin este preluarea şantierelor navale din Sankt Petersburg de la Serghei Pugaciov, care din „bancherul Kremlinului”, un „maestru al afacerilor din spatele uşilor închise”, a devenit un paria forţat la autoexil.

Cleptocraţia a subminat orice speranţă pentru democraţie în Rusia şi a pornit o ofensivă împotriva Occidentului. O ofensivă în logica Războiului Rece dusă pe toate planurile, de la agitarea unor partide de extrema stânga sau de extrema dreaptă prin Konstantin Malofeev, supranumit „oligarhul ortodox”, până la scurgeri vaste de bani murdari pentru extinderea influenţei. Despicând firul în patru, Catherine Belton afirmă că Putin i-a cerut personal în 2003 lui Roman Abramovici să cumpere clubul de fotbal Chelsea Londra în cadrul acestei operaţiuni de influenţă.

„Este, fără îndoială, cea mai bună carte scrisă despre Putin, despre oamenii din jurul lui şi poate chiar despre Rusia contemporană din ultimele trei decenii”, spune istoricul Peter Frankopan.

Roman Abramovici, care public se ţine la distanţă de Vladimir Putin, s-a arătat lezat de cele scrise de Catherine Belton şi a intentat proces pentru defăimare atât împotriva autoarei, cât şi împotriva editurii. Oligarhul rus a subliniat 20 de fragmente ca fiind neconforme cu realitatea. În afară de el, plângeri pentru defrăimare au mai depus compania Rosneft, omul de afaceri Şalva Cighirinski, fondatorul Alfa Group Mihail Fridman şi preşedintele Alfa-Bank Piotr Aven, ultimul denunţând şi încălcarea protecţiei datelor cu caracter personal.

HarperCollins s-a declarat pregătită să se apere „viguros” la Înalta Curte din Londra. Catherine Belton a declarat la rândul ei că va merge în instanţă pentru „bătălia juridică cu Rosneft şi mai mulţi miliardari ruşi, care sunt oamenii lui Putin”.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite