Kremlinul contraatacă. Proiect: Rosneft să nu mai achite datoriile la bănci din SUA şi UE, statul să naţionalizeze rafinăriile străine din Rusia

Rosneft, gigantul petrolier de stat din Rusia, a înaintat Kremlinului un proiect de măsuri de contraatac pentru sancţiunile impuse de SUA şi UE. Mai exact, compania vrea să nu-şi mai achite datoriile către băncile din aceste blocuri şi cere statului să naţionalizeze acivele deţinute în Rusia de companiile energetice americane şi din UE.

Planul este analizat de Kremlin, a confirmat un consilier al preşedintelui Vladimir Putin, deşi Rosneft negase informaţia. Compania petrolieră a susţinut că informaţiile publicate în exclusivitate de cotidianul „Kommersant” nu „reflectă realitate”, adăugând că vor acţiona în instanţă ziarul.

Cu toate acestea, Andrei Belousov, consilier al lui Putin, a confirmat faptul că aceste propuneri au fost înaintate de Rosneft. „Bineînţeles, propunerile sunt extrem de radicale şi depăşesc severitatea actualei situaţii”, a adăugat Belousov, citat de agenţia rusă de ştiri Prime. 

Ruşii au datorii de 712 miliarde de dolari la bănci străine

În total, entităţile ruse - companii, bănci şi instituţii de stat - au datorii în valoare de 712 miliarde de dolari (echivalent) către bănci străine. Cea mai mare parte a acestor împrumuturi este denominată în dolari americani. Lunar, aceste entităţi ruse trebuie să refinanţeze, în medie, 10 miliarde de dolari din această datorie. 

Operaţiunea în trecut banală a devenit însă extrem de dificilă în ultimele două luni, de când SUA şi UE au restricţionat accesul mai multor companii ruse la finanţare. Practic, aceste entităţi de pe lista neagră nu mai pot împrumuta bani de la bănci sau companii americane sau din UE şi nici de la cetăţeni americani sau din UE. 

Rosneft a fost afectată puternic de lipsa accesului la finanţare. Săptămâna trecută, gigantul energetic a cerut statului un împrumut în valoare de 49 de miliarde de dolari pentru a-şi acoperi nevoia de finanţare, în contextul sancţiunilor. Compania are datorii totale în valoare de 44,5 miliarde de dolari, din care 20 de miliarde ajung la scadenţă în intervalul octombrie 2014 - martie 2015, potrivit agenţiei de evaluare financiară Moody`s, citată de Reuters. 

Cea mai mare parte a acestor datorii sunt către bănci străine. Mai exact, este vorba despre un împrumut uriaş pe care Rosneft l-a contractat în două tranşe, decembrie 2012 şi februarie 2013, pentru a cumpăra jumătatea englezilor din parteneriatul BP-TNK. Mai exact, ruşii au împrumutat în total 31 de miliarde de dolari de la un grup de bănci străine - Bank of America Merrill Lynch, Barclays Bank, BNP Paribas, BTMU, Citibank, Credit Agricole, ING Bank, Intesa Sanpaolo Banking Group, J.P. Morgan, Mizuho Corporate Bank, Natixis, Nordea Bank, SMBC, Societe Generale, Unicredit Bank şi Bank of China - pentru a cumpăra participaţia de 50% deţinută de gigantul britanic BP (fost British Petroleum) în proiectul comun din Arctică, TNK-BP. 

Rosneft mai are de rambursat un împrumut în valoare de două miliarde de dolari pe care BP i l-a acordat în primăvară, dar care fusese aranjat înainte de izbucnirea crizei din Ucraina. Iniţial, britanicii fuseseră de acord să-i împrumute pe ruşi cu patru miliarde, la o dobândă destul de ridicată (200 de puncte de bază peste LIBOR). BP deţine 19,6% din Rosneft. Participaţia îi aduce, în medie, profituri de patru miliarde de dolari anual. 

Giganţii străini expuşi pe Rusia

Pe lângă împrumuturile străine, şi cealaltă propunere, privind naţionalizarea infrastructurii deţinută de companii străine din Rusia ar reprezenta un pas extrem. Majoritatea activelor deţinute de străini în acest sector sunt sub formă de parteneriat cu companii ruse. Cel mai probabil, „naţionalizarea” propusă de Rosneft ar însemna ca partea rusă din parteneriat să preia participaţia străinilor. 

În mai, în plină criză ucraineană, Total şi britanicii de la BP (fostă British Petroleum) l-au ajutat pe Putin să arate că parteneriatele sale cu companiile vestice continuă să fie puternice, în ciuda sancţiunilor internaţionale aplicate de SUA şi UE. 

Atunci, BP şi Rosneft au semnat un contract pentru s explors şi exploata împreună resursele de hidrocarburi din şisturile bituminoase din bazinul Volga. Total şi Lukoil au semnat un acord pentru operaţiuni de explorare-exploatare pentru petrolul din şisturile Siberiei vestice. Investiţia totală, estimată la 150 de milioane de dolari, urma să fie suportată în mod egal de Lukoil şi Total. 

Total este una dintre companiile străine cu cea mai mare expunere pe Rusia. Compania franceză este şi unul dintre cei mai mari investitori străini în Rusia, fiind implicată în dezvoltarea gazoductului Yamal, un proiect cu o valoare de peste 21 de miliarde de euro, prin care ruşii încearcă să-şi asigure o rută temporară pentru transportul de gaze în Europa, înainte de finalizarea South Stream. 

Italienii de la Eni şi norvegienii de la Statoil colaborează cu Rosneft pentru a-şi asigura câteva perimetre în zona arctică. Compania anglo-daneză Royal Dutch Shell şi cea franceză Total au încheiat acorduri pentru exporturile de gaze naturale lichefiate din Rusia. 

Până luna trecută, şi gigantul american ExxonMobil era extrem de expus pe Rusia. Mai exact, americanii aveau o înţelegere cu Rosneft pentru explorarea şi exploatarea hidrocarburilor tradiţionale şi neconvenţionale din zona arctică. Afacerea prin care s-a încheiat acest parteneriat, în 2011, a fost numită „a secolului”, cu o valoare de până la 500 de miliarde de dolari.

În contextul sancţiunilor, Exxon s-a retras din afacere şi, de atunci, şi-a mutat şi o platformă pe care o avea în zona arctică. 

Tot mai multe companii ruse au început să resimtă efectele sancţiunilor aplicate de SUA şi UE, după ce acelea dintre ele în cadrul căruia statul deţine participaţii de cel puţin 50% şi-au pierdut dreptul de a mai împrumuta bani de la antităţi din SUA şi UE. Rosneft, compania petrolieră de stat a Rusiei, a cerut din această cauză un împrumut în valoare de 49 de miliarde de dolari de la un fond în care ajung venituri din petrol, a confirmat Anton Siluanov, ministrul Finanţelor de la Moscova, pentru agenţia de ştiri RIA Novosti. 

Suma cerută de Rosneft de la stat reprezintă aproape jumătate din valoarea totală a Fondului de Bunăstare al Rusiei, adică 3.200 de miliarde de ruble (83,2 miliarde de dolari). Regulile de funcţionare a acestui fond stipulează că nu are voie să investească mai mult de 60% din valoarea rezervelor totale. Astfel, dacă va fi aprobat acest împrumut pentru Rosneft, fondul nu ar mai putea ajuta alte companii care au nevoie de lichiditate pentru a compensa pierderea accesului pe pieţele internaţionale, notează „The Moscow Times”. 

Dincolo de imposibilitatea de a obţine finanţare pe pieţele vestice, gigantul petrolier este afectat sever şi de restricţiile aplicate companiilor cu care făcea afaceri şi care cofinanţau multe proiecte. Luna trecută, americanii de la ExxonMobil au anunţat că se retrag dintr-un parteneriat cu Rosneft pentru explorarea şi exploatarea resurselor din zona arctică, un contract evaluat la sute de miliarde de dolari. 

Ieftinirea rapidă a petrolului din ultimele săptămâni aduce cea de-a treia lovitură simultană pentru Rosneft. Preţul barilului de ţiţei Brent (tranzacţionat pe bursa de la Londra, una dintre cele două referinţe pe plan mondial) a scăzut de la 115 dolari în iulie la 85 de dolari.  

Ultimele săptămâni au adus o ieftinire semnificativă a petrolului în întreaga lume. Dintre toţi marii producători, doar americanii şi saudiţii n-au probleme de pe urma scăderii preţului, în timp ce ruşii pierd miliarde de dolari. De cealaltă parte, ţări precum Rusia, Iranul şi Venezuela – state cu conflicte notorii cu SUA şi rivali pe piaţa petrolului pentru saudiţi – pierd miliarde de dolari pentru fiecare ieftinire de un dolar înregistrată de barilul de petrol. 

 Însă nicio altă ţară producătoare de petrol nu va suferi mai tare ca Rusia. Moscova are de onorat promisiunile prin care a convins măcar o parte din populaţia Crimeei să i se alăture şi are nevoie să arate estului separatist al Ucrainei că nivelul de trai este mai ridicat în Rusia. Pentru toate acestea, de la achitarea salariilor şi pensiilor, operarea spitalelor şi a serviciilor publice, Kremlinul are nevoie ca preţul barilului de petrol să rămână la peste 110 de dolari. Orice ieftinire va însemna o gaură pe care Moscova n-o poate acoperi prin împrumuturi de pe pieţele internaţionale, nici investiţii. Deja, o bună parte din rezervele băncii centrale au fost înghiţite de eforturile de a stabiliza cursul rublei, puternic afectat de ieşirile masive de capital din economia rusă. 

Bugetul Rusiei pe anul acesta a fost calculat pe un preţ mediu de 117 dolari pe barilul pe petrol în primele nouă luni ale anului, cu o ieftinire la 90 de dolari pe baril în ultimul trimestru din 2014. Pentru 2015, proiecţia bugetară a fost realizată pe un preţ mediu de 100 de dolari. Pentru a compensa eventualele pierderi rezultate din ieftinirea petrolului, Kremlinul ar fi nevoit să apeleze la aşa-zisul Fond de Bunăstare, nou-înfiinţat, din care intenţionează să majoreze salariile şi pensiile în Crimeea, după cum a promis.