Dialog franc, bazat pe respect reciproc, cu ambasadorul Oleg Malginov

Pe terasa hotelului Royal, ambasadorul Oleg Malginov alături de membri reprezentativi ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, după un brainstorming fără precedent.

Pe 2 iunie 2016, în timp ce, de la Moscova, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, îl felicita pe omologul dintr-o ţară latină, membră a NATO, respectiv pe preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, cu prilejul Zilei Republicii, la Bucureşti, ambasadorul rus în România, Oleg Malginov, cu zece zile înainte de aniversarea Zilei Rusiei, se întâlnea cu interlocutori aparte dintr-o altă ţară latină, aflată la graniţa de est a OTAN.

Astfel, în elegantul Hotel Royal, din Bucureşti, acolo de unde se putea admira frumoasa privelişte oferită de centrul capitalei unui stat demn, conştient de rolul său în comunitatea euroatlantică, a avut loc anunţata întâlnire dintre membrii reprezentativi ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică şi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, una care a depăşit timpul afectat iniţial, finalul acesteia fiind marcat, de comun acord, cu o fotografie în care europenii prezenţi la acest eveniment au semnalat utilitatea unui dialog franc, amplu, bazat pe respect reciproc.

Fascinant, pe parcursul celor peste 100 de minute, a fost dialogul echilibrat, dintre ambasadorul Oleg Malginov şi cel mai vocal ex-şef postdecembrist, al Statului Major General, Constantin Degeratu, cei doi menţinându-şi, fără echivoc, poziţiile publice cunoscute, dar în cadrul unei comunicări moderne, cu o atenţie deloc mimată, pentru argumentele privind, pe de o parte, politica externă actuală, a vecinului nostru, de ieri, de azi şi de mâine, Federaţia Rusă, iar, pe de altă parte, reflectând preocupări lucide ale unor cetăţeni interesaţi de securitatea naţională reală, într-un context internaţional destul de tulbure, care prefigurează şi un viitor, pe plan european, cu alte posibile evenimente imprevizibile.

Câteva concluzii strict personale, de interes public, voi insera în rândurile de mai jos:

1) Dialogul bazat pe francheţe, cu abordarea tuturor aspectelor nesoluţionate, momentan, pe planul relaţiilor bilaterale, dintre România şi Rusia, constituie acum calea realistă pentru normalizarea comunicării dintre Bucureşti şi Moscova, chiar dacă, pentru o vreme, maniera de abordare nu va mai fi „business as usual.”

2) Succesiunea unor evenimente politico-militare, după dispariţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, are explicaţii diferite în Vestul şi Estul continentului nostru, pe fondul menţinerii unor monologuri cauzate de absenţa unor negocieri diplomatice bazate pe principiul „win-win”.

3) Aşa cum distinşi diplomaţi americani, germani şi francezi au reuşit, în dialoguri bilaterale cunoscute, să promoveze interesele naţionale ale statelor lor, în întâlnirile – unele oficiale, altele informale – avute cu omologi de la Moscova, discuţii ce NU au afectat deloc poziţia ţărilor lor, de membre ale celei mai puternice alianţe politico-militare, de pe mapamond, aşa şi experimentaţi diplomaţi români pot genera, în etape fireşti, succesive, o relaţionare utilă detensionării regionale, cu omologi ruşi.

4) Menţinerea unor puncte de vedere, net diferite, privind evaluarea unor situaţii de criză, din vecinătatea României, nu exclude, ci impune recursul la comunicarea modernă, bazată pe tact, răbdare, ascultarea opiniei emise nu de adversarul teoretic, ci de interlocutorul care dă semne clare că ar prefera, în locul unui monolog arhicunoscut, un dialog cu finalităţi practice.

5.) Consiliul NATO-Rusia poate contribui mult la generarea unor cadre de înţelegere reciprocă, Moscova fiind extrem de atentă la partitura corului naţiunilor aliate.

6) Summitul NATO de la Varşovia este un eveniment care, prin deciziile sale, poate reechilibra dialogul necesar, inevitabil, dintre Vestul şi Estul Europei.

7) Raportul real, de forţe militare, dintre acelea ale statele membre ale NATO - cele aflate la graniţa de est a comunităţii euroatlantice - şi cele ale statului rus constituie un nou argument, realist şi decisiv, pentru eforturi diplomatice în care prejudecăţile cunoscute (inclusiv anatema machiavelică, răzbunătoare, automat aruncată, de specialişti, de ieri şi de azi, în dezinformare publică, asupra celor ce au inteligenţa şi curajul iniţierii dialogului cu răsăritenii) să fie depăşite, deoarece totdeauna pot fi găsite capete de pod ale unor relaţii viitoare, până la urmă inevitabile, bazate pe respect reciproc.

8) Problema realităţii geopolitice dintre Prut şi Nistru este chiar situaţia reală, din acest teritoriu, marcat de o profundă criză economică, de o confuzie pe plan politic, de o lipsă de abordare complexă a statutului viitor, necesar a fi garantat minorităţilor naţionale, cea rusă numărând azi 300.000 de locuitori, la o populaţie oficial estimată de 3,5 milioane de cetăţeni europeni ai Republicii Moldova.

9) Unele semnale publice, ale unor factori de decizie la nivel înalt, de la Moscova, chiar dacă vizează ad litteram state de la frontiera estică a NATO, sunt de fapt mesaje pentru administraţia prezidenţială de peste Ocean, într-un moment când Statele Unite ale Americii par mai degrabă dedicate propriilor alegeri pentru funcţia supremă, de la Casa Albă.

10) Restartarea dialogului dintre Bucureşti şi Moscova, în etape convenite de comun acord, poate avea efecte pragmatice pe plan economic, reper de care ţin cont şi alte state membre ale NATO, precum Germania, care are sute de mii de muncitori dependenţi de contractele încheiate cu Federaţia Rusă.

Invitatul special al reuniunii din 2 iunie, de la Hotel Royal, a apreciat calitatea dialogului purtat cu membrii prezenţi ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică. Clubul fiind un think tank informal, atipic, ofensiv, cu o afirmare mediatică, pro-NATO, având drept scop interesul naţional al României, de a deveni o ţară puternică, reîntregită, la graniţa de est a comunităţii euroatlantice.

***********************************************************

NOTA BENE: În seara aceleiaşi zile, trei dintre membrii Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, care au fost prezenţi la reuniunea menţionată, au abordat, pe micul ecran, o temă care semnalează un viitor ce nu poate fi evitat, într-o perioadă de timp ce are şanse de a se încheia la 1 Decembrie 2018, în Catedrala Mântuirii Neamului .