Cum reface Putin imperiul sovietic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liderul de la Kremlin utilizează instrumente culturale, economice şi lingvistice pentru a modela percepţiile compatrioţilor săi ruşi şi a reconstrui imperiul sovietic pe care îl regretă.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat zilele trecute că prăbuşirea URSS putea fi evitată, dar că Partidul Comunist a promovat idei devastatoare pentru ţară.

„Ştiţi ce părere am cu privire la dezintegrarea Uniunii Sovietice. Nu era necesar să se facă acest lucru. Se puteau efectua reforme, inclusiv cu caracter democratic”, a spus preşedintele rus, la o întâlnire cu liderii partidelor politice la Kremlin.

În acelaşi timp, el a menţionat că Uniunea Sovietică era condusă de Partidul Comunist, „nu de alt partid, care promova ideile naţionalismului sau alte idei distructive pentru orice stat, dar comuniştii au dus politici distructive”, a subliniat el.

Lenin a plantat bomba sub URSS

Vladimir Putin l-a acuzat pe liderul bolşevic Vladimir Lenin că a plantat ideile ce au dus la colapsul URSS. „E bine ca ideile să influenţeze conducerea, dar numai când ideile duc la rezultate bune, nu cum s-a întâmplat cu Vladimir Ilici”, a spus Putin. „În cele din urmă acea idee a dus la căderea URSS”, a continuat acesta, arătând că „au fost atât de multe idei, precum oferirea de autonomie regiunilor”, şi altele.

 Acestea „au plantat o bombă atomică sub construcţia numită Rusia, care a explodat mai târziu. Nu aveam nevoie de o revoluţie globală”, a spus liderul de la Kremlin.

Pentru liderul de la Kremlin dezintegrarea URSS este, potrivit propriei declaraţii – „cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX” şi în consecinţă şi-a pus în gând să refacă bucată cu bucată Imperiul.

Sub mandatele lui Vladimir Putin, Rusia a revenit în forţă în jocul global de putere, după o pauză de 25 de ani. Strategii politici vor trebui să se obişnuiască cu acest fapt şi, mai bine, să-i înţeleagă logica, scrie Agnia Grigas, cercetător la Atlantic Council, în cartea intitulată „Dincolo de Crimeea”.

Rusofonii, armele liderului de la Kremlin

Grigas oferă o perspectivă nouă asupra modurilor în care Kremlinul foloseşte 35 de milioane de ruşi, împrăştiaţi în întreg spaţiu fost sovietic, pentru propriile sale scopuri geopolitice. Şi anume, refacerea imperiului, scrie revista americană „Newsweek“.

Moscova foloseşte o combinaţie aparent inofensivă de instrumente de soft power, inclusiv instrumente culturale, economice şi lingvistice. Simultan sau ulterior, Kremlinul utilizează diferite politici menite să sprijine drepturile acestor vorbitori de limba rusă.

Aceste politici sunt însoţite de intensă o campanie de propagandă,  privind necesitatea urgentă de a-i proteja pe aceşti cetăţeni.

Pasul final ar urma să fie anexarea completă a unui teritoriu, ca în cazul Crimeei sau înfiinţarea de entităţi separatiste care acţionează de facto ca protectorate ruseşti.

Autoarea dă ca exemple imixtiunea agresivă a Moscovei în afacerile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ceea ce a dus la crearea conflictelor îngheţate din Transnistria, Donbas şi Caucaz.

Agnia Grigas atrage atenţia şi asupra celor trei state baltice. Există un mare pericol de destabilizare în regiuni precum Ida-Viru din Estonia, unde vorbitorii de limbă rusă sunt în proporţie de 80 la sută din populaţie. Sau în Latgale, din Letonia, unde ruşii alcătuiesc aproape 39 la sută din populaţie şi reprezintă un mare risc de destabilizare.

Propagandă, atacuri cibernetice şi „omuleţi verzi“

Într-un interviu pentru Daily Beast, preşedintele estonian, Toomas Hendrik Ilves, şi ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, au susţinut că nimeni nu ştie mai bine decât statele baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, care au fost devorate de Uniunea Sovietică în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, cum lucrează Moscova şi ce metode foloseşte. 

Ilves, spune că în afară de propagandă, Rusia a recurs în 2007, împotriva Estoniei la un atac cibernetic sofisticat care a avut un impact economic profund, chiar dacă a fost de scurtă durată. Şeful diplomaţiei lituaniene dă ca exemplu ceea ce s-a întâmplat în Crimeea, unde propaganda rusă, făcută prin intermediul mass-media controlată de Kremlin,  a „spălat pe creier oamenii“. 

„Localnicii aşteptau ca bandiţii şi fasciştii ucraineni să vină să-i omoare. Erau convinşi că asta  se va întâmpla şi au fost mai mult decât bucuroşi  să le ureze bun venit soldaţilor ruşi, «omuleţii verzi», că au venit să-i salveze.“ 

În ceea ce priveşte Armenia şi Belarus, cercetătoarea demonstrează modul în care politica externă a Rusiei a jucat un rol dominant în modelarea politicii interne a celor doi aliaţi săi.

De asemenea, ea analizează cele cinci republici din Asia Centrală şi modul în care încercările Moscovei de a-şi exercita instrumentele sale de putere au condus la rezultate diferite foarte mult în fiecare dintre aceste ţări, în funcţie de resursele energetice de care dispun.

În timp ce politicile Rusiei au eşuat în mare măsură în Kazahstan, Turkmenistan şi Uzbekistan, acestea au fost foarte eficiente în ţările sărace, în general, şi slabe cum ar fi Tadjikistan şi Kîrgîzstan.

Grigas concluzionează că există un fir de continuitate istorică între politicile expansioniste ale erei Putin şi cele ale predecesorilor săi  cum ar fi  Ecaterina cea Mare. Acest lucru sugerează că Vladimir Putin ar putea fi gata să recreeze fostul imperiu rus, dacă nu prin anexare pur şi simplu, cel puţin prin crearea unei puternice sfere de influenţă a Rusiei în ceea ce Rusia numeşte „vecinătate apropiată“.

Homo sovieticus

Preşedintele rus are şi teren propice pentru a-şi promova planul. Potrivit ultimului sondaj realizat de agenţia rusă Sputnik, luna trecută, deşi au trecut aproape 25 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, cetăţenii din statele foste sovietice sunt încă nostaligici după acea periaodă. 

Circa 60% dintre cetăţenii Republicii Moldova, cu vârsta de peste 35 de ani, sunt de părere că destrămarea URSS a însemnat mai mult rău decât bine. Cei mai nostalgici după vremurile sovietice sunt oamenii din Armenia, unde 71% dintre cetăţeni spun că destrămarea URSS a însemnat mai mult rău decât bine, Azerbaidjan (69%), Rusia (64%), Kazahstan (61%) şi Ucraina (60%). 

Datele sondajului mai arată că, din fostele ţări sovietice tinerii moldoveni (69%) sunt cei mai optimişti şi consideră că după prăbuşirea URSS nivelul de trai este mai bun. În acelaţi timp 47% dintre tinerii din Armenia şi 37% dintre tinerii din Kârgâzstan au aceeaşi părere. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 12.645 de persoane din 11 ţări ex-sovietice, în perioada 4 iulie - 15 august.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite