Cum ar arăta un război Rusia-NATO INFOGRAFIE
0
În contextul tensiunilor în creştere între Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică, ambele părţi încearcă să-şi consolideze poziţiile în teren cu scopul de a-şi intimida adversarul.
Europa de Est a primit, la începutul acestui an, o primă garanţie de securitate în faţa Rusiei, odată cu sosirea în Polonia a primilor militari americani în cadrul operaţiunii „Atlantic Resolve“, decisă de administraţia Obama după anexarea Crimeei de către Rusia, în primăvara anului 2014.
Sosită de la baza Fort Carson, situată în statul american Colorado, „Brigada de fier“, compusă din 3.500 de soldaţi şi blindate, printre care tancuri Abrams, va fi desfăşurată prin rotaţie în alte şase ţări membre ale NATO - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România şi Ungaria.
O astfel de desfăşurare de forţe americane în Europa nu a mai fost înregistrată din timpul Războiului Rece, iar Moscova nu a ezitat să denunţe această operaţiune, pe care o consideră o „ameninţare“ pentru securitatea sa.
Trupele sunt mobilizate acum la Zagan, în vestul Poloniei, dar dacă vor trece de această zonă, ele vor intra în raza de acţiune a rachetelor ruseşti ce pot fi lansate din Kaliningrad, exclavă rusă mărginită de Polonia, Lituania şi Marea Baltică, scrie „The National Interest“, care prezintă o hartă a sistemelor de rachete NATO şi ruseşti, precum şi zonele afectate în cazul unui război între cele două părţi.
Pe această hartă, care a fost elaborată de experţii Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington, sunt marcate cu cercuri razele de acţiune în cazul diferitelor tipuri de arme deţinute de NATO şi Rusia în Europa.
Publicaţia explică însă faptul că harta nu trebuie văzută ca fiind exhaustivă, având în vedere faptul că, în cazul unui război, există o serie de variabile. De pildă, tunurile aflate pe nave nu pot fi considerate puncte fixe, întrucât poziţia lor se poate schimba.
Kaliningradul, zonă strategică
Cert este că pentru Rusia, exclava Kaliningrad, unde Moscova a investit masiv în domeniul militar în ultimii ani, reprezintă un atu.
Concret, în eventualitatea izbucnirii unui conflict militar în zona statelor baltice, rachetele ruseşti din Kaliningrad ar putea viza trupele NATO care ar veni din Polonia. Iar acest fapt ar încetini furnizarea de întăriri în cazul unei invazii ruse în Lituania, Letonia şi Estonia. Iar ţările baltice ar avea nevoie de aceste întăriri din partea Alianţei Nord-Atlantice pentru a rezista în faţa armatei ruse.
Potrivit unui studiu RAND Corporation din anul 2016, chiar dacă armata Rusiei este mai mică decât a fost odată, aceasta este „mai mult decât suficientă pentru a înfrânge orice rezistenţă a armatelor baltice“.
În plus, rachetele din Kaliningrad ar pune Alianţa Nord-Atlantică într-o poziţie foarte dificilă, enclava fiind plină de astfel de proiectile.
Rachetele balistice Iskander M pot ajunge la sute de kilometri depărtare, în Polonia, iar baza NATO din Zagan se află la limita capacităţii lor operaţionale. Totodată, toate statele baltice sunt în raza lor de acţiune.
Pe de altă parte, în mai multe rânduri, în 2015 şi 2016, navele de război ruseşti au lansat rachete de croazieră SS-N-30 Kalibr din Marea Caspică spre Siria, pe o distanţă de peste 1.000 de mile.
Asemănător rachetelor de croazieră Tomahawk, Kalibr ar putea atinge cea mai mare parte a Europei de pe nave din Marea Neagră, Marea Baltică sau de dincolo de Cercul Polar Arctic.
Deşi marina Rusiei este mult mai mică în comparaţie cu cea din epoca sovietică, aceasta este mai potrivită pentru sarcinile de astăzi de apărare şi proiecţie a puterii regionale, apreciază sursa citată, adăugând că Moscova nici nu are nevoie de o marină mai mare pentru a-şi atinge aceste obiective.
În Marea Caspică, Rusia are ambarcaţiuni de mici dimensiuni din clasa Buian, înarmate cu rachete Kalibr, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul flotei Mării Baltice.
În ceea ce priveşte apărarea aeriană de la periferia de vest a Rusiei, sistemele de rachete S-300 şi S-400 acoperă jumătate din Polonia şi se suprapun în cercuri concentrice peste statele baltice. În aceste condiţii, în timpul unui potenţial conflict, NATO ar trebui să le neutralizeze înainte de a încerca să asigure prin intermediul aeronavelor sale o acoperire pentru trupele din Lituania, Letonia şi Estonia.
Rusia are şi puncte vulnerabile
Totuşi, harta întocmită de specialiştii Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington prezintă şi vulnerabilităţi clare ale Rusiei.
De exemplu, navele de război ale Alianţei Nord-Atlantice, dotate cu rachete Tomahawk, ar putea lovi cu uşurinţă cele mai mari oraşe din Rusia de la o distanţă considerabilă.
Pe scurt, concluzionează publicaţia citată, un război între Rusia şi NATO ar fi haotic, brutal şi înfiorător.
Se încarcă comentariile...
