Alegerile prezidenţiale din Rusia – un film pe care l-am mai văzut

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin EPA
Vladimir Putin EPA

În mai puţin de 20 de ani, Vladimir Putin a reuşit să se identifice cu Rusia. Acesta a avut o ascensiune fulminantă, din funcţia de viceprimar al Sankt Petersburgului la cea de premier, apoi preşedinte interimar şi începând cu anul 2000 preşedinte ales al Federaţiei Ruse. Pe 18 martie Vladimir Putin va participa pentru a patra oară la alegerile prezidenţiale.

Deşi nu există dubii în privinţa câştigătorului, alegerile prezidenţiale din acest an au o importanţă deosebită pentru administraţia Putin. În acest moment, Vladimir Putin este slăbit, economia rusească merge prost din cauza sancţiunilor internaţionale, iar la Moscova şi în marile oraşe au loc proteste. Un scor mare obţinut de actualul preşedinte va reuşi să relegitimeze politica actuală a ţarului pentru următorii şase ani.

Vladimir Putin, candidat independent

Ca şi la ultimele alegeri, Vladimir Putin candidează independent, susţinut de un grup de 500 de vedete din sport, televiziune, diplomaţie şi din mediul universitar. Aceştia au strâns 300.000 de semnături şi au înregistrat candidatura. Pe lângă grupul celor 500, liderul de la Kremlin este susţinut şi de partidul lui Medvedev, „Rusia Unită“, majoritar în parlament, dar şi de „Rusia Dreaptă“, un partid mai mic condus de Serghei Mironov, un apropiat al preşedintelui.

Candidatura independentă a lui Vladimir Putin se încadrează în logica populistă de comunicare promovată de Kremlin. Preşedintele rus simte că pierde publicul tânăr, iar ideea unui Vladimir Putin independent, fără partid, dar susţinut de vedete şi sportivi poate prinde la tinerii ruşi mult mai bine decât imaginea unui conducător atotputernic sprijinit de „Rusia Unită“.

La aceste alegeri, Vladimir Putin nu-şi periclitează poziţia de şef al statului pentru că nu poate pierde, dar îşi joacă legitimitatea pe termen lung, mai ales într-o Rusie aflată în război pe două fronturi şi cu o economie puternic afectată de sancţiunile internaţionale.

În Rusia există opoziţie

Deşi în presa occidentală se vorbeşte prea puţin despre opoziţia şi protestele din Rusia, în ultimii ani acestea sunt din ce în ce mai vizibile. În 2017 au existat două episoade foarte importante în arhitectura de putere de la Moscova: cazul Aleksei Navalnîi şi poziţionarea unei părţi a elitei intelectuale ruseşti împotriva directorului FSB, Aleksadr Bortnikov.

Navalnîi s-a prezentat în faţa publicului ca singura alternativă viabilă la actualul regim. Aleksei Navalnîi şi-a anunţat candidatura la preşedinţia Federaţiei Ruse încă din decembrie 2016. Acesta a făcut parte din partidul liberal Iabloko din care a fost exclus în anul 2007 pentru accente naţionaliste. În anul 2013 a obţinut de 27,2% la alegerile municipale din Moscova iar în ultimii ani s-a remarcat prin fundaţia sa ce luptă împotriva corupţiei, realizând mai multe anchete jurnalistice despre apropiaţi ai lui Vladimir Putin.

Pe 25 decembrie 2017, Comisia Electorală Centrală a respins candidatura lui Aleksei Navalnîi la alegerile prezidenţiale din cauza unor dosare mai vechi de evaziune fiscală în care fusese condamnat la închisoare cu suspendare iar Curtea Supremă a menţinut decizia Comisiei Electorale.

În 2017, Aleksei Navalnîi şi-a crescut notorietatea participând la foarte multe acţiuni cu caracter electoral pe tot întinsul Rusiei. Aceste acţiuni au devenit foarte populare mai ales în rândul tinerilor şi astfel Navalnîi a fost legitimat ca un contracandidat puternic pentru Vladimir Putin.

După respingerea candidaturii, Navalnîi a anunţat proteste în toate marile oraşe din Rusia şi îndeamnă la boicotarea alegerilor din martie.

O a doua lovitură primită de administraţia Putin a venit din partea intelectualilor ruşi care au reacţionat la interviul dat de şeful FSB, Aleksadr Bortnikov, după jubileul înfiinţării CEKA (predecesoarea KGB). În interviu, directorul FSB a declarat că serviciile secrete ale vremii (CEKA) nu au ce să-şi reproşeze legat de „Marea teroare“ din anii 1930.

După interviul dat de Bortnikov, două asociaţii prestigioase din Rusia, „Clubul 1 iulie“ şi „Svobodnoe slovo“ („Cuvântul liber“) au criticat poziţia directorului FSB susţinând că, din 1956, toate autorităţile ruseşti au condamnat „Marea teroare“ şi implicarea CEKA iar ceea ce face acum Bortnikov este o încercare de falsificare a istoriei.

Poziţionarea unei părţi a intelectualităţii ruseşti atât de contondent împotriva directorului FSB este o noutate. De obicei ieşirile, de altfel destul de rare, ale generalilor ruşi erau elogiate sau în cel mai rău caz trecute cu vederea de mediul universitar. Merită adăugat că intelectualitatea rusă este o forţă socială importantă. Nemulţumiri ale acestui spectru social s-au coagulat în trecut şi au generat Revoluţia rusă din noiembrie 1917.


Vladimir Jirinovski FOTO AFP

image

Moscova nu crede în lacrimi

Pentru alegerile din martie, pe lângă actualul preşedinte, s-au mai înscris în cursă Pavel Grudinin din partea Partidului Comunist, Vladimir Jirinovski, veşnicul candidat, din partea Partidului Liberal Deocrat, Grigori Iavlinski fondator al partidului „Iabloko“, dar şi Ksenia Sobciak, fiica lui Anatoli Sobciak, fostul primar al Petersburgului, mentorul şi protectorul al lui Vladimir Putin din tinereţe. Cu aceşti contra-candidaţi actualul preşedinte nu poate pierde, ba chiar sunt şanse foarte mari să câştige din primul tur la o diferenţă considerabilă faţă de locul doi, conform sondajelor.

Problema lui Putin după aceste alegeri va fi legitimitatea. El are nevoie de un scor foarte bun şi de o participare numeroasă. Aleksei Navalnîi poate să-i strice ploile lui Putin mult mai concret din actuala poziţie decât din cea de candidat. Deja în Rusia interesul pentru alegerile prezidenţiale este în scădere pentru că mersul la vot este irelevant dacă învingătorul este deja cunoscut. În acest context, strategia de boicot a lui Navalnîi poate prinde foarte bine mai ales la publicul tânăr şi educat din marile oraşe.

Strategia de protest a lui Navalnîi se pliază foarte bine şi pe reţelele sociale care au luat avânt şi în Rusia. Reţeaua Vkontacte are peste 46 de milioane de utilizatori, fiind cel mai vizitat site din Rusia. Ca şi pe Facebook, conţinutul este foarte important pe Vkontacte, iar criticile la adresa regimului Putin din partea unei părţi a intelectualilor poate cântări considerabil. Practic, în această cursă electorală, Vladimir Putin este sigur de locul întâi, dar sunt şanse ca premiul obţinut să nu fie aşa de valoros. Mai ales în condiţiile în care continuitatea în fruntea puterii de la Moscova va presupune gestionarea situaţiei economice complicate, a unui război cu Ucraina care încă nu s-a finalizat şi a unei retrageri din Siria.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite