Vestigiile civilizaţiei Kush, pe cale de dispariţie

Situl istoric al unui important centru aurifer din antichitate urmează a fi inundat de apele unui imens lac de acumulare pe Nil Un popor care a trăit şi a prosperat alături de egipteni,

Situl istoric al unui important centru aurifer din antichitate urmează a fi inundat de apele unui imens lac de acumulare pe Nil

Un popor care a trăit şi a prosperat alături de egipteni, în Valea Nilului, a lăsat puţine vestigii istorice. Cele mai importante, care demonstrează că civilizaţia Kush (prima civilizaţie urbană din Africa sub-sahariană) cunoştea secretele prelucrării aurului, sunt vestigiile arheologice ale centrului de la Hosh el-Geruf.

Aici, din preţiosul metal, după cum arată unele documente din perioada faraonică, au ieşit cele mai diverse obiecte, de la scuturi şi veselă, până la bijuterii rafinate. Acest centru, poate cel mai mare al antichităţii, se află în ceea ce urmează să devină bazinul Merowe, adică un enorm lac de acumulare, de 160 km, construit în apele sudaneze ale Nilului.

Digul va intra în funcţiune cel mai târziu în 2008. Dar pentru arheologi construirea bazinului reprezintă o cursă împotriva timpului. O echipă internaţională, condusă de doi arheologi de la Universitatea din Chicago, vrea să continue lucrările ce ar oferi mai multe detalii despre acest important centru aurifer al antichităţii, înainte ca apele Nilului să acopere definitiv situl arheologic.

Vestigiile centrului se află la 350km de Kartoum, capitala Sudanului. Istoricii au descoperit că civilizaţia Kush s-a extins, începând cu anul 2100 î.H., în regiunea Nubia, din sudul Egiptului. Mărturiile istorice mai arată că dinastia a XXV-a a faraonilor egipteni (care a guvernat începând cu 762 î.H.), a fost de origine kushită. Pe parcursul timpului, mai multe echipe internaţionale de arheologi au analizat principalele vestigii de la Hosh el-Geruf: 55 de pietre voluminoase, folosite în antichitate pentru spălarea şi separarea aurului. Alături de acestea au mai fost dezgropate diverse unelte, cele mai multe dintre ele în formă de ciocan, plus nişte vase mari, a căror textură arată că au fost folosite în prelucrarea aurului.

În apropierea sitului, a mai fost descoperit un cimitir cu rămăşiţele a circa 100 de persoane, îngropate pe parcursul celor 400 de ani, cât se presupune că a funcţionat centrul de la Hosh el-Geruf.