Vechea/noua ameninţare: Grupările teroriste islamice din fostele republici sovietice

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin a depus flori în memoria victimelor atentatului din Sankt Petersburg FOTO AFP
Vladimir Putin a depus flori în memoria victimelor atentatului din Sankt Petersburg FOTO AFP

Atentatul de luni de la Sankt Petersburg readuce în atenţia opiniei publice mondiale o altă faţetă a internaţionalei terorii: grupările islamice fundamentaliste extrem de active în republicile ex-sovietice din sudul Federaţiei Ruse.

O ameninţare extrem de complexă din cauza faptului că este vorba despre o zonă imensă, folosită de mult timp drept zonă de implantare mai întâi pentru grupări afiliate Al Quaeda şi apoi intrate în subordinea ISIS, dar şi, în ultimii ani, zonă prioritară de recrutare pentru „luptătorii străini” de pe fronturile de luptă din Sira. Este absolut logic, în contextul în care Rusia este principala forţă de sprijin militar pentru regimul Assad şi provoacă pierderi uriaşe în rândul trupelor fudamentaliştilor islamici, să ne aşteptăm la o recrudescenţă a activităţii şi atacurilor teroriste pe teritoriul Rusiei. Care, de altfel, nu au încetat niciodată.

Alexander Bortnikov, directorul FSB, în discursul ţinut în faţa participanţilor la sesiunea din decembrie 2016 a Comitetului naţional rus pentru antiterorism, spunea că, în 2016, FSB a detectat o creştere majoră a activităţilor teroriste şi extremiste în Rusia. Spre exemplu, în comparaţie cu anul precedent, s-a dublat numărul site-urilor extremiste şi teroriste, cele care propagă idei jihadiste şi servesc la recrutarea. Un număr impresionant de asemenea site-uri sunt funcţionale: 26.000. Bortnikov a afirmat că FSB-ul a arestat 34 de persoane sub acuzaţia de a fi recrutori pentru organizaţiile extremiste islamice, a oprit 86 de persoane să părăsească Rusia pentru a se alătura reţelelor teroriste şi a blocat peste 2.000 de conturi bancare în legătură cu reţelele respective.

Bortnikov a mai spus că, în 2016, forţele speciale ruseşti au ucis 129 de terorişti şi au prevenit cel puţin 42 de atacuri teroriste pe teritoriul rus.

Zona considerată drept deosebit de importantă şi tratată drept ameninţare prioritară este cea a Caucazului. Căci scria Tarek Dahroug pentru săptămânalul Al Ahram:

Mişcările jihadiste au proliferat atât de mult în zona Caucazului de Nord, ceea ce include şi teritoriile ruseşti în Cecenia, Daghestan şi Inguşeţia, încât spaţiul respectiv a devenit un centru major al terorismului internaţional, în ciuda încercărilor făcute de serviciile armatei şi cele de securitate din Rusia pentru a jugula acest fenomen, mai ales datorită importanţei strategice a regiunii, dată de resursele de petrol şi de prezenţa conductelor de gaz către Europa. Caucazul de sud este o întretăiere strategică de drumuri comerciale şi militare. Georgia are graniţe cu Cecenia şi Daghestan, ambele zone majore jihadiste, iar asta a făcut din Georgia principala zonă de tranzit pentru recruţii islamişti care, tranzitând Turcia, se îndreaptă către Siria şi Irak.

Dar numărul de recruţi din Caucazul de sud este, totuşi, cu mult mai mic decât cel care provine din Caucazul de nord. Estimările vorbesc despre 500 de luptători. Lor li se adugă cel puţin 2.000 care vin din fostele republici sovietice: Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan. Şi este important să reamintim faptul că Mişcarea Islamică Uzbekă a făcut jurământ de supunere faţă de ISIS în august 2015”.

Ne interesează să vedem care a fost intensitatea şi frecvenţa operaţiunilor FSB reuşite în 2016 împotriva militanţilor ISIS (şi organizaţiilor sale afiliate) dar şi care au fost atacurile dejucate pregătite de agenţi operativi care nu aparţineau organizaţiei fundamentaliste islamice. O asemenea analiză a fost dată publicităţii de profesorul muntenegrean Filip Kovacevici pe baza studierii aprofundate a documentelor provenind de la FSB. Interesant, spuneam, deoarece ni se oferă o imagine exhaustivă asupra tipologiei de activităţi şi, mai ales, zonelor unde teroriştii doreau să execute atentatele, una dintre ele, cu mare încărcătură simbolică, fiind Sankt Petersburg, mai ales în momentul în care acolo se afla şi Vladimir Putin.

Aflăm astfel că, în februarie 2016, un grup de 7 agenţi operativi ai ISIS (atât cetăţeni ruşi, cât şi din unele republici fost sovietice din Asia Centrală) a fost arestat la Ekaterinburg, cel de-al patrulea ca mărime din Rusia. Şeful grupului venise din Turcia, iar intenţia era de a organiza atacuri la Moscova, Sankt Petersburg şi în regiunea din jurul oraşului Ekaterinburg, fiind descoperită şi o mare cantitate de explozibil artizanal, arme şi muniţii, precum şi material de propagandă jihadistă.

Câteva zile mai târziu, pe 18 februarie, era anunţată arestarea la Moscova a 14 persoane suspectate de fabricarea de documente şi paşapoarte false pentru operativii din ISIS. În aprilie sunt arestaţi 5 membri ai grupării fundamentalist islamice Palasovka Jamaat din Volgograd care recruta luptători pentru a fi trimişi în Siria. Pe 29 iulie, un comunicat de presă al FSB anunţa că un tribunal militar de la Tver (lângă Moscova) a condamnat patru persoane pentru activităţi legate de terorism, mai precis pentru recrutarea şi transportul de luptători către Siria, producere de bani falşi şi de uciderea unei familii din Moscova „în cadrul unui ceremonial menit să demonstreze loialitatea lor faţă de liderul organizaţiei”.

În decembrie 2016, sunt arestate două persoane în regiunea Kirov, proprietarii unei companii care funcţiona ca paravan pentru recrutarea şi transportul luptătorilor jihadişti, la domiciliul celor doi găsindu-se apoi şi o bombă artizanală cu 1 kg de TNT, construită cu materiale uşor de găsit pe piaţa liberă.

În aceeaşi zi au fost arestate două persoane provenind din Tadjikistan şi din Rep. Moldova acuzaţi de a face parte dintr-un grup „terorist subversiv” care plănuia executarea unei serii de acte teroriste în Moscova şi regiunea înconjurătoare. Grupul funcţiona sub comanda directă a unui reprezentant ISIS, cetăţean tadjik care trăia în Turcia. În fine, a mai fost raportată arestarea unui grup de 17 persoane în Daghestan, toţi adepţi ISIS şi care plănuiau atacuri teroriste în Moscova, acţionând la ordinele unui comandant de pe frontul din Siria.

Din seria atacurilor prevenite cu succes dar care nu fac parte din seria celor planificate de membri ai organizaţiilor afiliate ISIS, un alt comunicat al FSB (din 4 mai) aminteşte de arestarea unui grup de 15 cetăţeni provenind din ţări din Asia Centrală care doreau să producă o serie de atentate la Moscova în ziua de 1 mai.

Este posibil, să vedem care vor fi rezultatele anchetei, ca ceea ce s-a petrecut ieri să fie opera unui asemenea grup organizat, iar acţiunea să fie asumată de cei din ISIS ca o formulă majoră de retaliere, revanşă a celor din Siria pentru pierderile suferite dar şi, poate cel mai important, demonstraţie că, în ciuda a orice, capacitatea de luptă a celor din DAESH poate pune încă probleme. Sau, dar asta este mai puţin probabil în acest stadiu, să fie vorba despre opera unui „lup singuratic” detonat, la propriu şi la figurat, printr-o comandă dată de la distanţă de către planificatorii terorişti.

Oricum, este un răspuns cu litere de sânge pentru Vladimir Putin care, pe 23 februarie 2016, spunea că:

„Atunci când luptă în Siria, soldaţii şi ofiţerii noştri apără interesele Federaţiei Ruse şi elimină combatanţii jihadişti care văd în Rusia o ţară inamică şi-şi ascund proiectele de a se extinde, inclusiv pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al CSI”.

Şi nimic la orizont nu arată că cele două poziţii diametral opuse ar putea găsi o cale oarecare de dialog. Dimpotrivă. Una dintre consecinţele directe a ceea ce se petrece în Siria este exacerbarea continuă a tensiunilor, atât a celor istorice, cât şi a celor mai noi, între puterea de la Moscova şi cerul fundamentalismului islamic care este egal cu ameninţarea unei explozii majore care să aprindă întreaga zonă de sud, nu numai cea a Caucazului. Perspectivă adeseori evocată, direct, de liderii unora dintre grupările din Daghestan sau Turkmenistan. Ei spuneau că tragedia războiului din Siria va trebui exportată şi în toată Rusia, nu numai în SUA şi Europa. Iar atentatul de ieri ar putea fi un posibil exemplu că acest tip de răzbunare a început nu numai împotriva „cruciaţilor” occidentali, ci şi a ruşilor. Care, cred, vor riposta nemilos şi la scară largă. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite