Uniunea Mediteraneeană capătă contur

Franţa şi Italia au găsit modalităţi comune pentru a sprijini "mica UE" Proiectul unei uniuni politice şi economice în jurul bazinului Mediteranei prinde tot mai mult contur. Ideea

Franţa şi Italia au găsit modalităţi comune pentru a sprijini "mica UE"

Proiectul unei uniuni politice şi economice în jurul bazinului Mediteranei prinde tot mai mult contur. Ideea Uniunii Mediteraneene (UM), promovată de actualul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, este, mai nou, sprijinită de premierul italian Romano Prodi.

Cei doi oameni politici au decis să propună o reuniune comună a celor şapte state numite "euro-mediteraneene", respectiv Spania, Grecia, Cipru, Malta, Portugalia şi, desigur, Franţa şi Italia. "Vrem să arătăm că acordăm o semnificaţie deosebită, la nivel operaţional, politicii din zona mediteraneeană, care este prioritară în acţiunea noastră comună", a declarat Prodi, aflat în vizită oficială la Paris. După întâlnirea celor doi oficiali, Nicolas Sarkozy a avansat ideea unui summit la care să participe cele şapte ţări euro-mediteraneene (care lasă totuşi uşa deschisă şi altor state). Mai mult, Sarkozy a propus un calendar al unor reuniuni periodice, tip G8, ca şi formarea unui Consiliu al Mediteranei, după modelul Consiliului Europei.

Un plan mai vechi

În timpul campaniei electorale, Sarkozy a făcut din acest proiect unul dintre pivoţii discursurilor sale electorale. El a explicat că această uniune a ţărilor europene riverane Mării Mediterane trebuie concepută după modelul UE. Deşi nu agreează ideea ca Turcia să intre în marea familie europeană, manifestându-şi de mai multe ori opoziţia în acest sens, şeful statului francez a subliniat că, în cadrul noii uniuni, statul turc trebuie să deţină un rol important şi să aibă un statut de partener privilegiat. "Turcia este o mare ţară mediteraneeană, cu care Europa mediteraneeană poate face să progreseze unitatea mediteraneeană", a mai declarat el în campania electorală. Dar Sarkozy s-a referit pentru prima dată la acest proiect încă din martie 2005, când a menţionat necesitatea creării "unei pieţe comune a Mediteranei". Ideea a prins teren şi, după ce a câştigat alegerile prezidenţiale, el a reamintit că Uniunea Mediteraneeană rămâne una dintre priorităţile sale diplomatice.

De asemenea, locatarul numărul unu de la Elysee a reafirmat că rolul decisiv în materializarea acestui proiect îi revine Franţei, alături de ţări precum Portugalia, Italia sau Cipru. "Ceea ce s-a făcut pentru Uniunea Europeană acum 60 de ani vom face astăzi pentru Uniunea Mediteraneeană", a mai spus el.

Ce reprezintă Uniunea Mediteraneeană

Proiectul ambiţios pe care Nicolas Sarkozy intenţionează să-l materializeze urmăreşte, în primul rând, adâncirea dialogului dintre Europa şi zona mediteraneeană şi, în acelaşi timp, cel dintre Uniunea Europeană şi Africa de Nord. Din acest motiv, UM va avea ca scop o colaborare strânsă cu UE, concretizată, printre altele, în înfiinţarea unor instituţii comune. Din punct de vedere politic, UM va avea un rol bine determinat în ceea ce se cheamă "politica arabă" a Franţei, în procesul de pace din Orientul Mijlociu, dar şi în găsirea unor soluţii pentru conflictul israeliano-palestinian. Pilonii de susţinere a viitoarei uniuni sunt, în primul rând, co-dezvoltarea, care să înlocuiască interesele divergente cu cele convergente.

Urmează apoi liberul schimb negociat şi supus unor norme comune. Apoi, crearea unei bănci mediteraneene de investiţii, după modelul celei europene. Ţările ce vor face parte din UM ar trebui să adopte aceeaşi politică energetică şi să stabilească de comun acord gestionarea resurselor de apă. La fel, tehnologiile de ultimă oră, descoperirile ştiinţifice, schimbul de competenţe se vor materializa prin deschiderea unor universităţi comune în arealul mediteraneean. În fine, un rol decisiv în funcţionarea viitoarei uniuni va reveni cooperării în lupta împotriva corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului, prin crearea unui spaţiu juridic comun.

Securitatea comună, vizată de Franţa

Planurile pentru funcţionarea Uniunii Mediteraneene mai prevăd un sistem de securitate colectiv, care să garanteze pacea, fără a recurge la cursa înarmărilor sau la intimidări. Pentru aceasta, Franţa este dispusă să contribuie substanţial la acest sistem, prin mărirea parcului său aerian şi a celui maritim. "Sunt convins de vocaţia maritimă a Franţei", a declarat Sarkozy.

Ankara respinge planurile lui Sarkozy

Pe parcursul dialogului recent referitor la viitoarea Uniune Mediteraneeană, Nicolas Sarkozy şi Romano Prodi au precizat că proiectul nu trebuie perceput ca un fel de "premiu de consolare" pentru Turcia, căreia ar urma să-i revină un rol important, de partener privilegiat, în cadrul noii structuri politice.

Sarkozy şi-a manifestat în repetate rânduri dezaprobarea faţă de eventualitatea aderării Turciei la Uniunea Europeană, spunând că această ţară nu face parte din Europa. Din acest motiv, comentatorii politici au estimat că Uniunea Mediteraneeană ar constitui pentru Ankara "o supapă politică", menită să mai "îndulcească" relaţiile dintre anumite state UE şi Turcia. Prodi a declarat însă că nu se poate face nicio confuzie între cele două probleme, "pentru că, în acest caz, marea aventură a Uniunii Mediteraneene ar debuta sub auspicii rele".

Două lucruri total deosebite

La rândul său, ministrul turc al afacerilor externe, Abdullah Gul, a precizat că Turcia nu se va mulţumi cu participarea la o uniune a ţărilor riverane Mediteranei, în locul aderării la UE. "Cooperarea în bazinul mediteraneean şi cea din cadrul UE sunt două lucruri total diferite", a spus oficialul turc, amintind că ţara sa a început deja negocierile cu Uniunea Europeană. "A ridica obstacole în calea procesului de negociere înseamnă să nu respecţi semnăturile şi angajamentele luate până în prezent, iar asta este de neconceput", a mai spus Gul. În acest context, cancelarul german Angela Merkel, care se opune, ca şi Sarkozy, intrării Turciei în Uniunea Europeană, a anunţat că Germania îşi va respecta angajamentele şi nu va bloca negocierile. Mai mulţi diplomaţi turci şi-au manifestat speranţa că Nicolas Sarkozy va da dovadă de acelaşi pragmatism. Oficial, negocierile de adeziune nu pot fi întrerupte decât printr-o decizie unanimă a celor 27. Dar, în fapt, Franţa le-ar putea bloca, refuzând deschiderea unor noi capitole.