UE şi NATO îşi testează forţa de răspuns în caz de declanşare a unei crize militare majore

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este vorba despre EU Parallel and Coordinated Exercise 2017 care se va desfăşura între 1 septembrie - 11 octombrie, exerciţii militare de mare complexitate şi cu forţe combinate NATO/UE centrate în principal pe managementul de criză ca răspuns la apariţia unor ameninţări hibride.

Obiectivele sunt extrem de interesante şi de actuale, mai ales dacă le relaţionăm cu mediul de securitate în continuă deteriorare şi tensionare din lume şi în special la frontiera de est a spaţiului european şi euro-atlantic, acolo unde ne confruntăm cu situaţia dramatică creată, întreţinută şi continuu escaladată de Federaţia Rusă. Va fi vorba despre:

  • testarea interacţiunii între sistemele actuale de management a crizelor de la nivelul Comisiei Europene, Secretariatului General al Consiliului European şi Serviciului de Acţiune Externă, mai ales în ce priveşte securizarea schimbului de informaţii  
  • interacţiunea cu NATO la nivel de comunicare instituţională  
  • identificarea modalităţilor de sincronizare a activităţilor specifice ale celor două organizaţii ca răspuns la situaţii de criză, mai ales într-un context hibrid care include acţiuni agresive purtate de actori statali.

În acest an, exerciţiul va fi condus de cei de la NATO, iar anul viitor de cei de la UE. În finalul acestui text, aveţi posibilitatea de a consulta un document cu circulaţie limitată elaborat de Grupul militaro-politic din cadrul Consiliului UE şi care descrie în amănunt concepţia exerciţiului. Mai există un document, cel al NATO, dar care are un grad foarte ridicat de secretizare, deci imposibil de dat publicităţii.

Ceea ce este însă important este faptul că ambele instituţii, în acest exerciţiu comun, încep să-şi demonstreze capacităţile care pot deveni extrem de rapid operaţionale în caz de declanşare de acţiuni militare din partea unei entităţi statale sau non statale ostile, atât NATO cât şi UE acţionând pe baza propriilor Protocoale Operaţionale pentru lupta împotriva ameninţărilor hibride. Despre Protocolul NATO am mai discutat cu alte ocazii, cu mult mai puţin sau deloc s-a vorbit în România despre acţiunea UE în domeniu. În finalul acestui text, am adăugat un alt document cu circulaţie limitată privind Manualul operaţional UE, iar aici găsiţi, tradus în română, Raportul CE către Parlamentul European referitor la punerea în aplicare a Cadrului comun privind contracararea ameninţărilor hibride. Dar nu aş vrea să închei acest paragraf fără a vă trimite, aici, la un studiu canadian foarte aproape de tematica specifică a acestui exerciţiu, adică „adaptarea NATO pentru lupta împotriva metodelor operative hibride în estul Europei“. Ne apropiem astfel de tema centrală a exerciţiului de acum NATO/UE care, absolut deloc întâmplător, va integra şi unul consacrat luptei ameninţărilor cibernetice din cadrul războiului hibrid, exerciţiu tip „war game“ intitulat „EU CYBRID 2017“, ocazie pentru miniştrii Apărării din UE şi NATO, reuniţi pe 7 septembrie în cadrul unei reuniuni informale la Tallin, să testeze mijloacele comune de răspuns la un asemenea atac.

Iată însă scenariile invocate. Vă aparţine opţiunea de a pune numele uneia sau alteia dintre ţări în locul apelaţiunilor fictive alese de autorii scenariilor respective. Vă asigur că nu este deloc greu.

image

Contextul general ficţional în care se desfăşoară scenariile

Începând cu luna august 2017, un mare număr de state membre au fost ţinta unor foarte ample atacuri cibernetice de naturi şi intensităţi diferite împotriva infrastructurilor lor critice. În acelaşi timp, „ştirile false“ (Fake news) apărute mai ales pe reţelele sociale arată că UE şi statele sale membre nu doresc şi nu sunt în stare să facă faţă efectelor acestor atacuri. UE şi NATO nu au putut determina cu certitudine dacă aceste atacuri sunt rezultatul unor acţiuni de tip criminal sau sunt orchestrate de un anume actor statal sau non-statal (organizaţie teroristă) sau de ambele. Cu toate acestea, rapoartele serviciilor de informaţii sugerează că multe dintre aceste atacuri cibernetice sunt posibil de atribuit FROTERRE şi/sau aliaţilor săi sau unor proxy. Rapoartele mai sugerează şi că atacurile cibernetice sunt sprijinite de difuzarea de „fake news“ pe reţelele sociale în scopul de a crea neîncredere şi haos.

image

Scenariul Operaţiunea AIFOS

Operaţiunea AIFOS a UE se desfăşoară în Mediterana începând cu 2015, având ca mandat principal „întreprinderea unor eforturi sistematice de identificare, capturare şi reţinere a vaselor şi blocare a mijloacelor utilizate sau suspectate a fi utilizate de către traficanţi sau de către transportatorii ilegali de migranţi, pentru a contribui la eforturile mai generale ale UE de a întrerupe acest gen de trafic şi reţelele sale aferente în Mediterana centrală şi de a preveni viitoare pierderi de vieţi omeneşti pe mare“. Operaţiunea AIFOS este condusă de la cartierul general central aflat la Roma.

Scenariul FROTERRE

FROTERRE este o ţară cvasi-democratică din ce în ce mai activă în a-şi afirma potenţialul său ca putere mondială pe plan politic, militar şi economic. Din acest motiv, FROTERRE îşi caută un rol geopolitic din ce în ce mai mare, dar atât interesele sale economice cât şi valorile sale sunt opuse celor ale UE şi ale restului lumii.

Guvernul FROTERRE dispune de capacităţi cibernetic ofensive foarte avansate şi controlează activitatea hackerilor, hacker-activiştilor şi a mass-media naţionale. Aceste grupuri diseminează capacităţi specifice de transmitere a propagandei pentru uzul agenţiilor de informaţii şi „sparg“ reţele şi baze de date pentru a sprijini obiectivele de scuritate ale FROTERRE. Deoarece FROTERRE foloseşte mulţi proxy, este dificil să se afle cine se află în spatele atacurilor, limitând potenţiala disuasiune împotriva unor entităţi guvernamentale.

FROTERRE este un stat acuzat adesea de a fi în spatele atacurilor cibernetice/hibride împotriva unor ţări occidentale în scopul de a le slăbi influenţa economică şi geopolitică. Identitatea precisă a acestor atacuri nu poate fi adesea confirmată deoarece majoritatea acestor atacuri de află mult sub limita care defineşte un război hibrid/cibernetic

În scopul de a-şi amplifica legitimitatea în faţa comunităţii internaţionale, preşedinbtele de acum al FROTERRE a declarat că în 2018 vor avea loc alegeri, dar de fapt nu există decât o competiţie limitată şi care, în mare măsură, este controlată de guvern. În perioada procesului electoral nu va fi permisă prezenţa vreunui observator internaţional

Scenariul apariţiei unui nou stat extremist (NEXSTA)

NEXSTA este un grup terorist care aparţine unei secte religioase a cărei obiectiv politic principal este stabilirea unui califat global. Ideologia lor intră în contradicţie profundă cu modul de viaţă şi cultura occidentală, ei considerând ţările occidentale drept decadente şi ameninţare directă la valorile lor religioase.

Modul lor primitiv de operare este cel de a-şi impune regulile, religia şi cultura mai ales în ţările Europei occidentale folosind persuasiunea sau forţa şi teroarea.

NEXSTA a demonstrat că posedă cunoştiinţe rudimentare în domeniul războiului cibernetic şi se concentrează acum pe propagandă. Şi-au arătat interesul pentru dezvoltarea capacităţilor lor cibernetice, inclusiv pentru folosirea unor hackeri care-şi închiriază serviciile.

Scenariul AGC „Grupul anti-globalizare“

AAG este o mişcare internaţională care se opune globalizării. Foloseşte adesea reţelele sociale pentru a transmite mesaje de propagandă, organizând revolte mascate sub forma unor demonstraţii, totul combinat cu transmiterea de „spamming email“. AAG (care sponsorizează activitatea unor ONG-uri în diferite ţări UE) a acuzat statele membre de a avea o prezenţă militară crescută în Mediterana. Conform unor agenţii de informaţii, AAG primeşte sprijin financiar din partea a mai multe ţări mai degrabă ostile UE, inclusiv din FROTERRE, precum şi plăţi criptate provenind de la sponsori anonimi din întreaga lume.

Scenariul APT MANTICORE WOLF

APT MANTICORE WOLF este un actor de tipul ameninţare cibernetică cu o creştere masivă a capacităţilor cibernetice şi a puterii de a ataca structuri militare“

Scenariul APT CHIMERA WOLF

APR CHIMERA WOLF este un actor specializat în spionaj industrial, mai ales în sectorul petrolier. Câteva companii private din sectorul industriei cibernetice au sugerat că interesele acestor grupuri care acţionează împotriva ţărilor din UE par să se alinieze cu cele altor actori ostili, precum FOTERRE.

Mai mult decât interesante scenarii, şi ele, după cum vedeţi, sunt departe de a evoca doar situaţii teoretice. Mai degrabă sunt o sinteză a unor ameninţări foarte reale şi care deja au fost deja transpuse în practică, la nivele diferite de intensitate, asupra unor ţinte din spaţiul euro-atlantic. Important este însă faptul că NATO/UE au decis acum un exerciţiu care să transmită un mesaj de o asemenea amploare şi care arată o întărire considerabilă a eforturilor într-o zonă esenţială a războiului hibrid, cea care afectează din plin, deja de mai mult timp, societăţile europene în general şi cele din centrul şi estul european în special, adică activităţile de propagandă revenită la intensitatea din perioada Războiului Rece. De partea cealaltă a bricadei, vor urma uriaşele exerciţii militare Rusia/Belarus, ZAPAD 2017, ocazie pentru ruşi de a desfăşura un dispozitiv militar centrat pe capacitatea ofensivă a diviziilor aeropurtate.

Lumea, iată, se pregăteşte. Să sperăm însă că totul va rămâne la nivel de „war games“ şi exerciţii.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite