Turismul cade victimă încălzirii globale

Marea Barieră de Corali, Parcul Naţional Kilimanjaro sau Turnul Londrei sunt printre obiectivele turistice care vor fi afectate de schimbările de climă până la sfârşitul acestui secol

Marea Barieră de Corali, Parcul Naţional Kilimanjaro sau Turnul Londrei sunt printre obiectivele turistice care vor fi afectate de schimbările de climă până la sfârşitul acestui secol

În următoarea sută de ani, multe dintre cele 830 de situri protejate, înscrise în patrimoniul mondial al UNESCO, vor deveni mult mai puţin atractive turistic, aspectul lor fiind grav afectat de încălzirea globală, arată un raport recent al ONU.

70% din recifi nu apucă sfârşitul secolului

Creşterea temperaturii medii globale prognozată până la sfârşitul secolului variază de la 1,4 la 5,8 grade Celsius, arată Raportul "Studii de caz privind influenţele încălzirii globale asupra patrimoniului turistic mondial", alcătuit de 50 de experţi ai UNESCO şi publicat în aprilie.

Este de aşteptat ca 70% din recifii de corali existenţi la nivel mondial, populaţi de sute de mii de specii de peşti, să fie afectaţi de schimbările climatice până în 2100. Marea Barieră de Corali din Australia, listată ca vestigiu mondial în 1981, ar putea fi supusă unor fenomene de albire din ce în ce mai frecvente, cauzate de creşterea temperaturii şi acidităţii mării. Potrivit prognozelor, încălzirea în regiunea Marii Bariere de Corali ar fi între 2 şi 5 grade Celsius până în 2100.

Albirea poate duce la moartea coralilor. Marea Barieră este cel mai mare ecosistem de corali din lume, cu o lungime de 2.100 km şi cu 2.900 de corali individuali, aparţinând a 400 de specii. Ei sunt populaţi de 1.500 de specii de peşti şi mai multe mii de specii de moluşte.

Coralii sunt sursa de viaţă a circa 100 milioane de oameni şi reprezintă baza industriei turistice, dar şi a pescuitului. Beneficiul anual adus Australiei de Marea Barieră de Corali este de 30 miliarde de USD.

20% din corali sunt distruşi

Organizaţia Internaţională pentru conservarea naturii (IUCN) estimează că 20% din recifii de corali la nivel mondial au fost deja distruşi, iar alţi 50% sunt ameninţati pe termen scurt şi mediu. Raportul ONU arată că o creştere a temperaturii mării cu 1-3 grade Celsius va fi suficientă pentru a provoca un declin major al recifurilor dacă acestea nu se adaptează unei temperaturi mai mari, adaptare ce ar fi posibilă numai dacă ei sunt protejaţi de alţi factori de stres, precum poluarea sau pescuitul în exces.

Zona protejată Cape Floral, din Africa de Sud, sau "Regatul Floral Sud-African", este şi ea în pericol, arată raportul UNESCO.

Aici, biodiversitatea este ameninţată, din cauza încălzirii şi schimbărilor în regimul precipitaţiilor. Cape Floral reprezintă mai puţin de 0,5% din suprafaţa Africii, dar găzduieşte aproape 20% din biodiversitatea florală a continentului. Este una dintre zonele cu cele mai multe specii de plante din întreaga lume şi se află printre cele şase "regate florale" ale lumii, identificate de botanistul Ronald Good. Schimbările de climă ar putea fi cea mai mare ameninţare la adresa regiunii, în următorii 50-100 de ani. Ca rezultat, patru din cinci zone protejate din Africa de Sud sunt ameninţate cu pierderea a 10-40% din speciile de plante până în 2050. La scară globală, încălzirea ar putea conduce la schimbări în distribuţia speciilor de plante, arată raportul UNESCO. De asemenea, specialiştii afirmă că s-ar putea înregistra o modificare a relaţiilor dintre pradă şi prădător, parazit şi gazdă, plantă şi polenizator.

Oraşele Europei, afectate de creşterea nivelului mării

Creşterea nivelului mării şi inundaţiile cauzate de schimbările climatice ar putea avea un efect devastator asupra zonelor istorice ale oraşelor din Europa. Este citat exemplul Londrei, unde schimbările de climă ar putea duce la inundaţii mai frecvente şi mai intense ale fluviului Tamisa.

Cea mai semnificativă ameninţare pentru Londra ţine de o combinaţie a mareei puternice şi valurilor de furtună din Marea Nordului, care aduc apă în estuarul Tamisei. Raportul UNESCO ara-tă că, până în 2050, o creştere de 34 cm a nivelului mării ar mări riscul inundaţiilor de la una la 1000 de ani la una la 200 de ani. Se estimează că, până în 2100, Barajul Tamisei va trebui închis de circa 200 de ori pe an pentru a proteja Londra de inundaţii generate de maree. O dărâmare a barajului va costa economia britanică 30 miliarde de lire, potrivit raportului, care prognozează că o astfel de inundaţie ar afecta cel puţin trei din monumentele istorice aflate în apropierea Tamisei: Muzeul Naţional Maritim din Greenwich, Turnul Londrei şi Palatul Westminster. Apele ar eroda pereţii, iar uscarea de după inundaţie ar favoriza creşterea microorganismelor distructive precum mucegaiul şi ciupercile. Alte oraşe europene, precum Praga sau Viena, ar putea fi şi ele afectate de inundaţii. Fondat în secolul al XV-lea şi împrăştiat pe 118 insuliţe, Veneţia este oraşul cel mai afectat de creşterea nivelului mării. Din cele 10 mari inundaţii înregistrate între 1902 şi 2003, opt au avut loc după 1960. Potrivit unor scenarii ale experţilor, pierderea de altitudine a Veneţiei va fi de 54 de cm până în 2100. Oraşul este o capodoperă arhitecturală în care până şi cele mai mici clădiri înglobează munca unora dintre cei mai vestiţi pictori ai lumii cum ar fi Giorgione, Titian, Tintoretto, Veronese.

În circa 100 de ani, Pământul ar putea rămâne fără gheţari

Raportul UNESCO afirmă că temperatura medie globală ar putea creşte în următoarea sut ani cu până la 5,8 grade Celsius, iar studiile arată că o creştere de 4 grade Celsius ar elimina toţi gheţarii de pe planetă. Mulţi dintre gheţari sunt obiective turistice protejate, înscrise pe lista UNESCO tocmai pentru frumuseţea legendară a peisajului. Topirea lor afectează valoarea turistică şi, în plus, distruge habitatele speciilor rare, care trăiesc în preajma gheţarilor.

Studiul dă drept exemple Parcul Naţional Sagarmatha din Nepal, dominat de Muntele Everest, cel mai înalt din lume, Aici, leopardul de zăpadă şi ursul panda roşu reprezintă specii ameninţate cu disparţia, din cauza încălzirii climei. Comparativ cu anii 1970, temperatura medie în Himalaya a crescut cu un grad aproape de două ori mai rapid decât creşterea medie globală de 0,6, grade, potrivit grupului interguvernamental al experţilor ONU în schimbările climatice (IPCC).

Trendul este mult mai pronunţat la altitudini înalte. Aproape 67% din gheţarii lanţurilor montane Himalaya şi Tienshan s-au retras în ultimele decenii cu până la 30 de metri pe an. Topirea rapidă a gheţarilor accentuează deja magnitudinea şi frecvenţa unor inundaţii catastrofale. Topirea continuă va afecta în cele din urmă rezervele de apă potabilă şi menţinerea ecosistemului. În Himalaya, sezonul de topire a zăpezii coincide cu sezonul ploios, ceea ce înseamnă că ploile contribuie la dispariţia rapidă a zăpezii şi gheţii.
Inundaţiile ar putea avea efecte dezastruoase asupra aşezărilor umane.