Turcia şi Grecia: Noi tensiuni în Marea Egee

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Marea Egee a redevenit un teatru al disputelor dintre Turcia şi Grecia, cele două ţări fiind la un pas de confruntare navală în jurul insulelor greceşti Imia (Kardak în limba turcă).

Incidentul a venit după ce o navă lansatoare de rachete şi alte două ambarcaţiuni ale forţelor marinei turce au intrat în apele teritoriale greceşti, navigând în jurul micuţelor insule care se află la o distanţă de doar cinci kilometri de localitatea Bodrum din Turcia. În scurt timp, marina elenă a trimis forţele sale în estul Mării Egee, forţându-i pe turci să părăsească apele Greciei după doar şapte minute, urmând apoi un dialog extrem de dur între Atena şi Ankara.

Pe 1 februarie 2017, Panos Kammenos, ministrul grec al Apărării acuza agresivitatea turcă în regiune, asemenea unor cowboy, evidenţiind cele 138 de încălcări ale spaţiului aerian din zona insulelor de către aviaţia turcă.

Imia a fost cedată Greciei de către Italia la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, însă Turcia a revendicat la rândul său apartenenţa acestor insule.

Ţinând cont de aspectul istoric, dar şi de actualul context, Grecia a anunţat demararea unor exerciţii militare în jurul insulelor, ceea ce a stârnit o reacţie furibundă din partea Ankarei care a acuzat statul grec că va încălca prin acest gest dreptul internaţional, insulele fiind demilitarizate ca urmare a Acordului de pace din 1947. Printre repercusiuni, Ankara a anunţat că ia în calcul anularea înţelegerii cu Grecia în privinţa crizei migranţilor, prin care statul elen putea primi refugiaţi sirieni, trimiţându-i în schimb în Turcia pe cei care proveneau din alte zone de conflict. Guvernul şi presa turcă au acuzat apoi Grecia, spunând că oricum nu este un partener corect, după ce la începutul acestui an Atena a trimis mai mulţi refugiaţi, cu precădere din Afganistan şi Pakistan, în Turcia fără a informa guvernul de la Ankara.

Conflictul nu este unul geopolitic aşa cum apare la prima vedere, ci mai degrabă unul politic.

Escaladarea acestor tensiuni ar arunca practic în aer Acordul privind migraţia semnat între Bruxelles şi Ankara în martie 2016, motiv pentru care însăşi Angela Merkel încearcă să medieze relaţia dintre cele două ţări.

Conflictul nu este unul geopolitic aşa cum apare la prima vedere, ci mai degrabă unul politic, după ce instanţele judecătoreşti din Grecia au refuzat să extrădeze opt ofiţeri turci de rang înalt care au participat la tentativa de lovitură de stat eşuată în vara anului 2016. Astfel, Ankara încearcă să preseze Uniunea Europeană pentru a primi sprijin în soluţionarea acestei probleme, în timp ce Giorgos Sakkas, preşedintele completului de judecată motivează decizia Greciei prin faptul că cei opt ofiţeri turci, acuzaţi de terorism în ţara natală, nu vor avea parte de un proces corect în Turcia. În practică, Grecia, stat membru NATO, acuză un aliat, Turcia, că nu respectă statul de drept şi libertăţile cetăţenilor săi.

Acum, situaţia este mult mai complicată, iar establishmentul turc se luptă cu o ameninţare directă la adresa sa.

Sigur, nu este pentru prima dată când la nivel bilateral întâlnim o asemenea situaţie între Grecia şi Turcia, de-a lungul timpului Atena refuzând peste 50 de cereri de extrădare venite din partea Ankarei, inclusiv în ceea ce privea membri ai grupării PKK.

Dar acum situaţia este mult mai complicată, iar establishmentul turc se luptă cu o ameninţare directă la adresa sa, într-o dispută unde este hotărât să nu facă concesii, motiv pentru care detensionarea situaţiei este o provocare atât pentru UE, cât şi pentru NATO, iar un eventual eşec nu numai că ar putea afecta politica migraţionistă sau dialogul privind Cipru, dar ar slăbi inclusiv coeziunea celor două organizaţii, putând deschide o cutie a Pandorei prin creare unui precedent care ar putea conduce către dezvoltarea unor alte conflicte latente între alţi Aliaţi.

În 1996, ca urmare a disputei din Marea Egee, Turcia şi Grecia au fost la un pas de război, însă diplomaţia americană a găsit cu succes calea pentru a detensiona conflictul. Washington şi Bruxelles sunt obligate să facă acum acelaşi lucru, rămânând de văzut însă care va fi costul.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite