SUA şi Rusia, într-o nouă cursă a înarmării: rivalitatea de sub apele mărilor şi oceanelor lumii

Submarinul Belgorod, considerat cel mai lung din lume FOTO Captură YouTube/ Pravda Report

Statele Unite şi Rusia gândesc şi acţionează diferit, inclusiv în adâncimile oceanelor din lumea post-Războiului Rece. Dacă armata americană se focalizează pe submarine din Clasa Virginia, concepută pentru o gamă largă de misiuni, armata rusă încearcă să ia faţa cu şase tipuri de submersibile.

La aproape 30 de ani de la sfârşitul Războiului Rece, oficializat prin destrămarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991, majoritatea ţărilor investesc masiv în arme. În ultimul său raport privind cheltuielile militare, publicat în aprilie, Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI) indică o curbă a creşterii bugetelor de apărare în 2019, care, cu 1.917 miliarde de dolari (sau 2,2% din PIB-ul mondial), „a atins cel mai înalt nivel” din 1989 încoace. Cel mai mare buget rămâne cel al Statelor Unite, care a crescut cu 5,3% în 2019 - la 732 de miliarde de dolari - şi care reprezintă 38% din cheltuielile militare mondiale. Statele Unite sunt urmate de China, cu un buget militar de 261 de miliarde de dolari, cu 5,1% mai mare faţă de cel din 2018 şi de India, cu 71,1 miliarde de dolari, mai mare cu 6,8% în decurs de un an. Top 5 este completat de Rusia şi Arabia Saudită. Pe viitor, cheltuielile militare sunt de aşteptat să crească, în contextul în care Statele Unite şi Rusia, doi rivali declaraţi, nu se mai înţeleg asupra controlului armamentului. Dacă în urmă cu zece luni cele două ţări puneau capăt Tratatului privind forţele nucleare intermediare (INF), care interzicea testele şi folosirea unor rachete cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri, în prezent Washingtonul şi Moscova se află într-un schimb de acuzaţii pe tema neprelungirii ultimei versiuni a Tratatului START, care menţine arsenalele nucleare americane şi ruse sub nivelul din timpul Războiului Rece şi expiră la 5 februarie 2021.

Submarinul USS Texas FOTO EPA-EFE

Cu un buget mult mai mic decât Statele Unite, Rusia ţine să puncteze la capitolul imagine, în stilul Uniunii Sovietice pe vremuri. Recent, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un document prin care îşi acordă posibilitatea de a răspunde cu un atac nuclear împotriva unui atac convenţional, ridicând miza. Acest act a fost semnat la capătul unui deceniu în care liderul de la Kremlin a preferat sporirea înarmării şi a spionajului cu preţul stagnării şi chiar involuţiei în domenii precum sănătatea, educaţia, susţinerea mediului de afaceri etc.

Rusia mizează pe dezvoltarea unei triade nucleare, iar submarinele sunt o componentă importantă a acestui efort garnisit cu discursuri înflăcărate, filmuleţe de propagandă, informaţii scurse pe jumătate şi declaraţii belicoase.

Într-un material dedicat submarinelor ruseşti, „Forbes” remarcă strategia diferită abordată de Statele Unite şi Rusia în privinţa acestui tip de armament. Dacă Pentagonul se concentrează pe submarine din Clasa Virginia, concepută pentru o gamă largă de misiuni, şi intenţionează să ridice ştacheta în acest an cu Clasa Columbia, armata rusă încearcă să ia faţa, cel puţin la nivel declarativ, cu şase tipuri de submersibile specifice.

Astfel, potrivit „Forbes”, Putin mizează în mările şi oceanele lumii pe submarine Borei-II, Kilo, Yasen-M, Belgorod, Lada/Amur şi Habarovsk.

„Forbes” relevă unele aspecte pentru fiecare clasă. Submarinele Borei-II pot transporta până la 16 rachete balistice intercontinentale Bulava, cele Kilo pot lansa rachete de croazieră pentru atac la sol, în timp ce Yasen-M pot lansa trei tipuri de rachete de croazieră (Kalibr, Oniks şi Zircon) şi sunt cunoscute pentru faptul că pot fi foarte greu de reperat. Totodată, submarinul Belgorod, menit misiunilor speciale, poate fi capabil să lanseze torpile nucleare Poseidon, în timp ce Lada (sau Amur) conţine cea mai recentă versiune de submersibil nenuclear. Habarovsk reprezintă o noutate, notează „Forbes”, evocând „un model enigmatic” aşteptat în cursul acestui an.

Submarin din Clasa Yasen FOTO TASS

Echiparea cu atât de multe clase diferite are argumente pro şi contra. Este considerată mai puţin eficientă, dar în acelaşi timp fiecare model poate fi folosit în funcţie de rolul specific, subliniază „Forbes”.

Pe lângă submarine, triada rusă se mai bazează pe avioane de luptă capabile să transporte încărcături nucleare şi rachete balistice intercontinentale.

În prezent, Rusia îşi pregăteşte planul de înarmare până în anul 2033. Dând ordin în acest sens la sfârşitul lui 2019, Putin a vorbit despre extinderea liniei de modele de drone de cercetare şi de atac, precum şi de sisteme de arme cu laser şi hipersonice, bazate „pe noi principii fizice”.

În ciuda declaraţiilor entuziaste, această cursă a înarmării prezintă numeroase breşe, iar unele dintre ele provoacă tragedii. Acum un an, cel puţin 14 militari ruşi au murit în urma unui incendiu produs la bordul submarinului AS-12, supranumit „Loşarik”, un bastiment secret destinat, potrivit Moscovei, unor operaţiuni speciale până la 6.000 de metri adâncime. În urma acestei tragedii, aghiotantul comandantului Marinei Ruse a recunoscut că lumea s-a aflat la un pas de „o catastrofă“. Kremlinul a clasificat dosarul Loşarik, în numele „secretului de stat”. Acest accident a retrezit în Rusia amintirea dramei legate de submarinul cu propulsie nucleară Kursk, care s-a scufundat în 2000 cu 118 de oameni la bord. Această traumă a aruncat o umbră asupra primului mandat al lui Vladimir Putin, criticat aspru pentru felul în care a gestionat catastrofa.