„Soldaţii-fantomă“ ai Kremlinului operează în Siria VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rusia deţine în Siria, în cel mai mare secret, trupe terestre şi mercenari privaţi, la un an de începutul intervenţiei în sprijinul regimului lui Bashar al-Assad, scrie „Le Monde“.

Liderul de la Kremlin are grijă de imaginea armatei sale care lupă de un an în Siria în sprijinul preşedintelui sirain Basar al-Assad.  Avioanele ruseşti lansează lovituri aeriene asupra poziţiilor jihadiste şi rebele, dar ucid şi numeroşi civili. Alepul a devenit un oraş martir de mai bine de o săptămână de când a început ofensiva armatei siriene sprijinită de ruşi. Dar Kremlinul însoţeşte toate acestea cu operaţiuni de mass-media,vrând să arate că trupele sale sunt acolo pentru a menţine pacea.

„Ei sunt soldaţi, dar misiunile lor nu sunt militare“, trâmbiţa pe Twitter, la jumătatea lunii septembrie, ministerul rus al Apărării. Pentru a-şi sprijini afirmaţiile, a postat şi fotografii înfăţişând soldaţi în uniformă înconjuraţi de copii, pe când distribuiau saci cu alimente.

Mercenarii din Ucraina, transferaţi în Siria

Aceeaşi opacitate continuă să înconjoare prima intervenţie militară rusă în afara graniţelor sale ca şi în timpul războiului din Afganistan şi Ucraina . Nu există cifre privind numărul de soldaţi trimişi.  

Alegerile parlamentare care au avut loc în Rusia, la 18 septembrie au oferit totuşi un indiciu: potrivit Comisiei Electorale Centrale, 4.571 cetăţeni ruşi au luat votat în Siria, inclusiv 4.378 prin intermediul  urnele mobile şi, prin urmare, în afara capitalei , Damasc.

De asemenea, nu s-a oferit nici un bilanţ al al acţiunilor terestre ale trupelor ruseşti. Mult timp, Moscova a negat prezenţa lor pe teritoriul sirian. Confirmarea a venit odată cu moartea lui Aleksandru Prohorenko, membru al Forţelor Speciale, a ucis la 17 martie, în timpul atacului ruso-sirian, pentru eliberarea oraşului Palmyra, deţinut de ISIS.

În  martie, site-ul rusesc Fontanka.ru informa despre existenţa unui grup militar care, după ce a participat la anexarea Crimeei, în 2014, şi-a „concentrat eforturile în Siria, din toamna anului 2015“.  Se mai vorbea despre operaţiunea  „Wagner“ - un nume de cod, împrumutat de la porecla liderului său, Dmitri Utkin, un fost ofiţer al GRU. Grupul numără 400 de oameni, care au participat la luptele din estul Ucrainei, înainte de a trece, în 2015, în Siria. Aceşti luptători privaţi sunt angajaţi ai unor companii înregistrate în paradisuri fiscale, pentru a li se pierde urmele.

Ce urmăreşte Putin 

Obiectivul preşedintelui rus este să-şi îmbunătăţească  să scape de sancţiunile interneţionale, iar Rusia să fie recunoscută ca putere de prim plan, cu drepturi şi obligaţii corelative. De fapt, Putin este nostalgic după super-puterea sovietică.

 Condus de o logică revanşardă şi revizionistă, el crede ca a venit timpul pentru răzbunare, iar prudenţă excesivă a lui Obama în Siria şi pierderea de „capital politic“ al Statelor Unite în Orientul Mijlociu deschide posibilitatea de a deschide inversa cursul istoriei.

 Din punct de vedere rusesc, Siria şi Orientul Mijlociu sunt teatrele unui nou Război Rece, crede  Jean-Sylvestre Mongrenier, cercetător asociat la Institutul Thomas More. Chiar dacă viziunea lui Putin şi a oamenilor din jurul lui ar putea fi nerealiste, tenacitatea, asumarea de riscuri şi tactica loviturilor repetate ale Moscovei, sunt susceptibile de a pune în pericol echilibrul mondial, susţine Mongrenier.

La Alep, mai rău ca în Iad

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a calificat situaţia din estul oraşului sirian Alep, controlat de rebeli, ca fiind „mai rea decât un abator”, în urma recentelor atacuri ale forţelor guvernamentale siriene şi ale ruşilor.  Ban Ki-moon a condamnat atacurile asupra unor spitale, afirmând că aceia care folosesc ceea ce el a numit „arme din ce în ce mai distrugătoare” sunt conştienţi că ei comit crime de război. 

image

Ministrul francez de externe, Jean-Marc Ayrault, a declarat miercuri că lucrează la o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU pentru o încetare a focului la Alep şi că oricare ţară care se va opune rezoluţiei va fi considerată complice la crime de război. Ayrault a acuzat Siria, susţinută de Rusia şi Iran, că poartă un „război total“ contra propriului popor, situaţie în care Parisului îi e imposibil să stea cu mâinile în sân. 

Rusia îşi va continua campania de bombardamente aeriene în Siria, pentru a susţine forţele lui Bashar al-Assad, în pofida apelurilor şi chiar ameninţărilor repetate ale Occidentului pentru a pune capăt atacurilor de la Alep, a anunţat joi Kremlinul, citat de AFP.

 “Moscova îşi continuă operaţiunea aerian de susţinere a luptei antiteroriste a forţelor siriene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. “Luăm cu întristare notă de caracterul neconstructiv al retoricii Washingtonului din ultimele zile”, a adăugat el.

“Moscova îşi menţine interesul pentru cooperarea cu Washingtonul, atât pentru punerea în aplicare a acordurilor care figurează în documente, cât şi pentru a creşte eficienţa luptei împotriva terorismului în Siria”, a dat asigurări oficialul.

Aceste declaraţii vin în condiţiile în care secretarul american de stat John Kerry a ameninţat Moscova că va înceta toată cooperarea în Siria, dacă nu se vor încheia bombardamentele de la Alep.

    Damascul şi aliatul său rus au lansat pe 22 septembrie o ofensivă cu obiectivul de a cuceri întregul oraş Alep, fosta capitală economică a ţării, împărţită din 2012 între cartiere rebele şi pro-regim.

Această escaladare a violenţelor are loc în urma unui armistiţiu mediat de americani şi ruşi, semnat la Geneva pe 9 septembrie, dar care s-a prăbuşit zece zile mai târziu.

Peste 250 de persoane au fost ucise în ultima săptămână la Alep, oraş aflat sub asediu, potrivit unor surse.

Războiul civil din Siria s-a soldat cu peste 300.000 de morţi şi a împins la exod milioane de sirieni în cei cinci ani şi jumătate de violenţe.

În lume



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite