Scandalul Assange, fondatorul Wikileaks: operaţiune rusă de extragere din Ambasada Ecuadorului la Londra

Julian Assange vorbeşte cu presa din balconul Ambasadei Ecuadorului de la Londra FOTO EPA / Andy Rai

Relaţiile tensionate ruso-britanice şi mai ales schimbarea de preşedinte din Ecuador, urmată de fuga şefului serviciilor secrete ecuadoriene din ţară, au dus la expunerea unor operaţiuni secrete de extragere a lui Julian Assange, fondatorul Wikileaks, din sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra, acolo unde s-a refugiat în urmă cu mai bine de 6 ani.

Ziarul britanic The Guardian a dat publicităţii operaţiunea pregătită de serviciile secrete ruse pentru a-l exfiltra chiar către Rusia, via Ecuador, în ziua Crăciunului a anului trecut.

Este vorba despre informaţii venite din multiple surse care conţin la bază dialogurile şi pregătirile realizate de către diplomaţii ruşi la Londra, anul trecut, cu apropiaţii lui Assange pentru a-l ajuta să fugă din Regat. El s-a refugiat în Ambasada Ecuadorului în 2012, încălcând condiţiile eliberării pe cauţiune, după ce fusese reţinut la Londra pe baza unui mandat emis după violul de care a fost acuzat în Suedia, în 2010, şi după ce a pierdut procesul privind extrădarea sa, urmând să fie trimis în Suedia pentru procesul de drept comun.

Dar bătaia de cap cea mai mare a lui Assange nu e atât procesul de viol – între timp autorităţile suedeze au fost nevoite să renunţe la mandatul de extrădare din cauza depăşirii termenelor pentru urmărirea unui acuzat şi măsurilor restrictive la adresa libertăţii sale – nici măcar acuzaţiile britanice de încălcare a condiţiilor eliberării pe cauţiune – care îl ţin, însă, în continuare captiv în Ambasada Ecuadorului – cât acuzaţiile neclare şi secrete la adresa sa formulate de către Statele Unite. Potrivit temerilor lui Assange, e vorba despre acuzaţii legate de expunerea unor date clasificate prin spargerea, copierea şi publicarea corespondenţei diplomatice a Departamentului de Stat, difuzarea unor telegrame cu diferite grade de secretizare, în perioada războiului din Afganistan, cu precădere.

Assange e, practic, prizonier în ambasada Ecuadorului, deşi statul condus astăzi de Lenin Moreno ar vrea să-l vadă plecat.

La acestea se mai adaugă publicarea emailurilor doamnei Hillary Clinton, sparte de către GRU, serviciul militar de informaţii rus, apărute pe Wikileaks pentru a o pune în situaţii dificile în campania electorală, şi implicarea lui Assange şi a site-ului său în campania electorală americană. De altfel, acţiunile sale se află deja în prim planul anchetei procurorului special Robert Muller, care a incriminat o duzină de ofiţeri GRU pe această temă. E vorba despre peste 50.000 de documente furate de către spionii militari ruşi şi puse pe site-ul Wikileaks, după ce au fost transmise printr-un ataşament criptat către site-ul lui Assange. Acesta neagă că ar fi primit mailurile sparte şi furate de la Rusia. În plus, în martie 2017, WikiLeaks a publicat documente CIA confidenţiale, iar Asange însuşi crede că există un dosar de extrădare pe numele său emis către autorităţile britanice pe această temă.

Assange e, practic, prizonier în ambasada Ecuadorului, deşi statul condus astăzi de Lenin Moreno ar vrea să-l vadă plecat. Raphael Correa, preşedintele ecuadorian anterior, a fost interesat să-i garanteze azilul în Ambasadă, cu sprijinul lui Rommy Vallejo, şeful serviciilor de informaţii ecuadoriene şi a prietenului şi adeptului lui Assange, Fidel Narváez, consulul ecuadorian la Londra. Ultimul a fost implicat şi în transferul lui Snowden de la Hong Kong la Londra, în 2013, însoţindu-l şi oferindu-i documente de călătorie, acum e cel care a obţinut viza rusă pentru el prin intermediul unui cetăţean rus, Israel Shamir. În acelaşi timp, şeful intelligence-ului ecuadorian a fost la Londra la 15 decembrie 2017, urmând să supravegheze exfiltrarea de Crăciun, care nu a mai avut loc din cauza refuzului părţii britanice de a-i recunoaşte lui Assande statutul diplomatic oferit de Ecuador şi a riscului major pe care-l asuma operaţiunea, fapt care a dus la anularea ei. Între timp, Vallejo a fugit în Nicaragua, în februarie anul acesta, după schimbarea preşedintelui Correa, fiind acuzat de răpirea unor rivali politici ai lui Correa în 2012.

Este relevant faptul că motivele anulării operaţiunii de Crăciun, organizată de autorităţile ruse, diplomaţi şi membri ai serviciilor secrete, nu au fost identificate pe deplin.

Noul preşedinte ecuadorian, Lenín Moreno, vrea să scape de Assange din Ambasadă, să-l vadă plecat, i-a tăiat accesul la Internet şi i-a limitat vizitatorii drastic în Ambasadă, deoarece între aceştia fuseseră numeroşi conducători ai Russia Today în perioada alegerilor americane din 2016. Formulele de ieşire au fost o maşină diplomatică şi un vapor către Ecuador, dar toate depindeau de statutul său de diplomat, acordat de Quito, dar nerecunoscut de Foreign Office.

După dezvăluiri, afacerea a fost negată de către Rusia, care a acuzat, prin Ministerul de Externe, dezinformarea la adresa acţiunilor sale. Ecuadorul nu a comentat perspectiva acţiunii, deşi sursele multiple ale ziarului the Guardian, patru la număr, aveau confirmări certe ale operaţiunii de extragere a lui Assange de Crăciun. Totuşi, este relevant faptul că motivele anulării operaţiunii de Crăciun, organizată de autorităţile ruse, diplomaţi şi membri ai serviciilor secrete, nu au fost identificate pe deplin, sursele propunând variante diverse şi recunoscând că acestea sunt simple presupuneri. O suspiciune majoră marchează faptul că, între cei ce cunoşteau operaţiunea, respectiv acţiunea autorităţilor britanice de contracarare şi capturare a lui Assange, a fost şi o sursă a serviciilor de informaţii ruse, care a dat alarma şi a anulat operaţiunea.