Posibile cauze ale dispariţiei submarinului militar argentinian

Submarinul militar argentinian San Juan a semnalat miercuri o avarie, în ultima sa comunicare cu baza, a dezvăluit şeful bazei navale de la Mar del Plata, Gabriel Galeazzi, citat de AFP. Sunetele detectate luni de două nave nu provin de la submersibil.

”Bastimentul a ieşit la suprafaţă şi a comunicat o avarie. Comandamentul i-a spus, atunci, să schimbe cursul şi să îndrepte către Mar del Plata”, a declarat Gabriel Galeazzi într-o conferinţă de presă.

Sunetele detectate luni de două nave nu provin de la submersibilul argentinian San Juan, dispărut de miercuri, cu 44 de membri ai echipajului la bord, în Atlanticul de Sud, transmite AFP. 

 "Amprenta acustică nu corespunde cu cea a unui submarin. (...) Acesta poate fi un zgomot biologic", a declarat purtătorul de cuvânt al Marinei argentiniene, Enrique Balbi.

Tot el anunţase mai devreme că zgomote subacvatice au fost detectate luni de sonarele a două nave participante la operaţiunea de căutare a submarinului militar argentinian San Juan.

Sunetele "au fost înregistrate la 360 km (de coastele argentiniene), acolo unde adâncimea medie este de 200 de metri. Aceasta coincide cu drumul pe care trebuia să se înscrie submarinul pentru a se reîntoarce la baza sa", arătase Balbi, într-o conferinţă de presă la Buenos Aires, precizând că sunetele urmau să fie analizate de experţi în câteva ore.

Apelurile eşuate efectuate prin satelit au durat între patru şi 36 de secunde. Submarinele pot lansa o baliză de locaţie - cunoscută sub numele de EPIRB - către suprafaţă, pentru a emite semnale de urgenţă prin satelit.

Din informaţiile existente, comunicaţiile prin satelit au eşuat din cauza vremii nefavorabile.

Conform protocolului, dacă s-ar fi întâmplat o defecţiune care să întrerupă legătura submarinului cu baza, acesta ar fi trebuit să iasă la suprafaţă sau să activeze un o baliză radio de urgenţă.

Experţii în oeraţiuni de căutare şi în submarine încearcă să-şi dea seama de ceea ce s-ar fi putut întâmpla cu submarinul.

Cel mai bun scenariu, potrivit unor experţi, ar fi că echipamentele de comunicaţii al submarinului să fi funcţionat defectuos - poate ca urmare a unui incendiu sau a unei inundaţii - dar nu şi-a pierdut capacitatea de a naviga. Acestă teorie este puţin probabilă pentru că în acest caz submarinul trebuia să ajungă în port până duminică.

"Este sumbru", a spus căpitanul Richard Bryant, comandant de submarin american. „Aceasta înseamnă că nava fie este la suprafaţă fără capacitatea de a-şi folosi propulsia, fie că este scufundată".

Cel mai grav scenariu ar fi ca submarinul să se fi scufundat ca urmare a unei explozii sau incendiu. Dacă echipajul a supravieţuit unui astfel de eveniment, cei de la bord ar putea avea suficient oxigen timp de câteva zile, spune un căpitan argentinian.

Dacă submarinul, dispărut de pe radarea cu 5 zile în urmă, s-a scufundat şi mecanismele nu mai funcţionează, epava lui, în opinai specialiştilor, nu poate fi găsită prin metodele tradiţionale. Sonarele pur şi simplu nu-l vor deosebi de elementele de reliaf ale fundului oceanic.

În această situaţie ar putea fi de mare folos roboţii subacvatici, trimişi în zone de SUA, consideră Constantin Sivakov, expert militar rus citat de Sputnik.

Posibila cauză a catastrofei, consideră sursa, ar putea fi un incendiu în urma unui scurtcircuit la bord sau a manevrării necorespunzătoare a materialului explozibil.

”De fapt, nu rămâne decât o soluţie, aşa-zisa căutare vizuală, ceea ce va spori cu mult şansa de a localiza submarinul”, a specificat el.

Operaţiunile de căutare a submarinului, la suprafaţă şi în adâncime, continuă şi se intensifică, notează AFP.

În prezent, 14 nave şi zece avioane sunt mobilizate în zona unde s-a înregistrat ultima poziţie comunicată miercuri de la bordul lui San Juan, aflată la 430 km de coastele Patagoniei şi de peninsula Valdes. Şase ţări participă la efortul logistic (SUA, Marea Britanie, Franţa, Brazilia, Chile şi Uruguay).

Marina americană a trimis patru mici submarine fără pilot şi o echipă de militari specializaţi în utilizarea acestora.

Nu se ştie dacă submersibilul de 65 de metri este la suprafaţă şi este în derivă, dacă e încă motorizat şi doar privat de mijloace de comunicaţie sau dacă este încă în imersiune ori s-a scufundat în abis.

În imersiune completă, "fără reînnoirea aerului, supravieţuirea este de 7 zile", conform căpitanului Balbi.

Submarinul efectua o misiune de supraveghere între Ushuaia şi Mar del Plata.

 Submarinul de producţie germană are la dispoziţie rezerve de oxigen suficiente pentru şapte zile, au explicat autorităţile navale.

Şaisprezece nave şi şase avioane din şapte ţări participă la operaţiunile de căutare a submarinului ARA San Juan, la bordul căruia se află 44 de persoane.

Vântul puternic şi valurile de peste 6 metri înălţime din Oceanul Atlantic de Sud îngreunează inclusiv operaţiunea internaţională de căutare şi salvare.

Ultima locaţie confirmată a submarinului ARA San Juan a fost la 432 de kilometri de coasta sudică a Argentinei, în cursul zilei de miercuri. Submarinul construit în Germania a fost scos din lucru câţiva ani, din cauza unor probleme tehnice, dar şi-a reluat activitatea în 2014.