Peisajul global al religiilor - miza proiecţiilor geostrategice de putere

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ne uităm, de cele mai multe ori cu uluire, dar şi cu nelinişte şi temeri diverse, la evenimentele care se succed acum cu o viteză ameţitoare, schimbând tot ceea ce înseamnă echilibrul de putere stabilit după încheierea Războiului Rece. Se refac vechi şi uitate zone de influenţă, se constituie altele noi, se poziţionează forţe importante în proximitatea teritoriilor considerate strategice, vitale în viitoarele structurări regionale sau mondiale.

Există diverse criterii după care se constituie grila pe care lucrează mai întâi analiştii, mai apoi planificatorii, rezultatul fiind planuri de acţiune alternative care sunt prezentate decidenţilor politici. Este vorba despre resurse, despre accesul la resurse sau despre interzicerea accesului la acestea, este vorba despre poziţionarea geografică a unei ţări sau fie ca „pivot” zonal, fie ca punct terminus pentru reţele de transport terestru, reţele de conducte. Dar, la fel de important, la nivelul perspectivei globale pe termen mediu şi lung, analiştii iau în calcul, ca factor strategic, rezultatul - adeseori mai mult decât surprinzător şi spectaculos - al conexării dintre proiecţia privind creşterea populaţiei mondiale şi cea privind schimbările care se produc în peisajul credinţelor religioase.

Poate că, după ce veţi citi foarte ampla şi documentata analiză „The Canging Global Religious Landscape” dat publicităţii pe 7 aprilie de către Pew Research Center (puteţi accesa AICI întregul document), veţi vedea că opţiunile de joc ale liderilor marilor puteri ar putea fi foarte serios influenţate de date care arată că natura schimbărilor va determina cu siguranţă enorme modificări sistemice. Drept care, într-un fel sau altul, simt nevoia urgentă de a-şi poziţiona forţele şi de a-şi consolida prezenţa în anumite zone ale lumii.

Căci, spun cercetătorii americani, chiar dacă, în ultimii ani, „mamele creştine au născut mai mulţi copii decât femeile aparţinând altor religii, reflectând statutul creştinismului ca cel mai mare grup religios din lume.. .greu de crezut că aşa va fi cazul pentru mult timp, în mai puţin de 20 de ani din acest moment, este de aşteptat ca numărul copiilor născuţi în familii musulmane să depăşească uşor pe cel al creştinilor”.

image
image

La nivelul anului 2015, creştinii formau cel mai mare grup religios pe plan mondial, reprezentând aproape o treime (31%) din populaţia lumii de 7,3 miliarde de oameni. Musulmanii formează al doilea grup, cu 1,8 miliarde de oameni, urmat de hinduşi (15%) şi budişti (7%), plus alte grupări mai mici.

Dar, spun cei de la PEW, între 2015 şi 2060, ne aşteptăm ca populaţia lumii să crească cu 32%, ajungând la 9,6 miliarde de oameni. În perioada respectivă, se previzionează că numărul musulmanilor - grupul religios major cu cea mai tânără populaţie şi indicele cel mai înalt de fertilitate - va creşte cu 70%... pe când cel al creştinilor cu 34%.. Ca urmare, predicţia celor de la PEW este că, la orizontul anului 2060, populaţia musulmană va ajunge la 3 miliarde (31% din populaţia globală) faţă de cei 3,1 miliarde de creştini, 32% din populaţia lumii.

Corelaţi acum aceste date cu cel conţinute în următorul tabel statistic, cel care arată în care zone anume ale planetei se vor concentra marile grupuri religioase şi, mai ales, ceea ce ne interesează pe noi, care va fi situaţia lumii creştine în Europa.

image
image

Studiul notează că, în contextul actualei tendinţe de schimbare a afilierii religioase şi a nivelului scăzut de fertilitate, populaţia creştină din Europa şi America de Nord urmează să scadă. Fenomenul invers se va produce în cazul populaţiilor creştine din Africa sub-sahariană unde, datorită indicelui înalt de fertilitate, proiecţia arată o creştere de la actualul 26% din populaţia zonei, la 42%. Zonă unde şi populaţia musulmană urmează să crească de la nivelul actual de 16% până la 27%, dar să scadă în zona Asia-Pacific (de la 61% la 50%) şi să rămână stabilă la nivel de 20% în Orientul Apropiat şi nordul Africii.

Situaţia din Europa

Datele oferite de cercetătorii americani au de ce să ne îngrijoreze cu adevărat, căci iată care raportul comparativ la nivelul anului 2015 între numărul de decese şi cel de naşteri din cadrul populaţiilor creştină şi musulmană, net în favoarea ultimei. Tendinţă care se va menţine şi se va accentua în perioada următoare, spun cei de la PE, cu un punct deosebit de atenţie pentru statistica prezentând raportul naşteri/decese în cadrul grupului cu evoluţia cea mai interesantă şi rapidă, cel al „neafiliaţilor religios”.

image
image

În Europa de est şi în zone ale occidentului european, mai precis în 24 din 42 de ţări, numărul de decese a fost superior celui al naşterilor. Au fost cu cel puţin mai mult de 10.000 decese decât naşteri în Austria, Ucraina şi Rusia... În cazul populaţiei musulmane, nu a existat nici o ţară europeană în care numărul de decese să fi fost mai mare decât cel al naşterilor, iar în 21 de state numărul naşterilor a fost mai mare... În Germania, Marea Britanie, Italia, Rusia şi Franţa, la nivelul populaţiei musulmane, în perioada 2010-2015, au fost cel puţin 250.000 de naşteri mai mult decât decese...”.

În Europa, acest deficit demografic în cazul comunităţii creştine „se prevede că va continua până la nivelul anului 2060, iar în America de Nord numărul de decese în cadrul comunităţii creştine va începe să depăşească numărul de naşteri în jurul anului 2050”.

Există deja grupe de analişti, mai ales din cei specializaţi în proiecţia riscurilor globale, care au început deja să producă o serie de modele de evoluţie a spaţiilor conflictuale. În perioada următoare, vă voi prezenta câteva asemenea documente de lucru, aflate deja în mapele liderilor lumii, ca parte a eforturilor de a se construi soluţii globale care să răspundă evoluţiilor majore de populaţie, dar şi de afiliere sau non-afiliere religioasă, ambele în mod egal determinante pentru a calcula impactul în teren al unui anume tip de decizie. Am avut ocazia să văd prezentarea extinsă a unor asemenea modele evolutive deschise, bazate pe metode de calcul realmente fascinante care pun în ecuaţie toţi factorii principali care pot constitui, în funcţie de un anume context geografic, elemente care să potenţeze situaţii conflictuale.

Sper să vă intereseze aceste date, o privire dincolo de motivaţiile unor acţiunii adeseori şi aparent profund contradictorii, dar care, pe fond, le leagă de elemente perene ale istoriei conflictelor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite