O singură generaţie poate distruge omenirea. Războiul pentru apă, o posibilitate din ce în ce mai discutată

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Impactul major al schimbărilor climaterice ar putea exacerba tensiunile dintre naţiuni şi chiar ar putea declanşa noi războaie, susţin serviciile secrete americane.

La lista lungă a problemelor lumii se mai adaugă una: impactul major al schimbărilor climaterice, care ar putea exacerba tensiunile dintre naţiuni şi care chiar ar putea declanşa noi războaie. Aceasta este estimarea sumbră a Strategiei Serviciilor Secrete Naţionale ale SUA (National Intelligence Strategy – NIS), care arată care sunt principalele provocări pentru securitatea naţională, notează „Foreign Policy“.

Jumătate dintre zonele umede ale planetei au dispărut

Documentul, dat publicităţii săptămâna trecută, este un fel de hartă a pericolelor menită să ajute serviciile secrete din SUA să decidă care dintre cele mai mari probleme ale lumii trebuie studiată în detaliu în următorii patru ani.

Lipsa apei, ca de altfel şi competiţia acerbă pentru alimente şi energie vor continua să-i înrăiască pe liderii lumii, concluzionează documentul. „Multe guverne se vor confrunta cu provocări privind nevoile de bază ale populaţiei pe măsură ce se confruntă cu schimbări demografice, cu limitarea resurselor, cu efectele schimbărilor climatice şi cu riscul izbucnirii pandemiilor“, se arată în document.

O populaţie în creştere, împreună cu efectele poluării şi cu schimbările climaterice, a afectat multe dintre resursele de apă ale oamenilor care sunt vitale pentru agricultură. Mai mult de jumătate din zonele umede ale planetei au dispărut şi schimbările climatice au modificat tiparul vremii şi au condus la lipsa apei, susţin experţii.

Deficitul de apă în continuă creştere reprezintă acum o ameninţare globală pe care serviciile secrete din SUA o tratează la fel de în serios ca, de pildă, proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul sau atacurile cibernetice asupra infrastructurii importante, potrivit documentului NIS. Deja se pot întrevedea problemele unui viitor apocaliptic. În Africa de Est, seceta a condus la războaie între clanurile somaleze pentru accesul la apa potabilă. Programul Mondial pentru Alimentaţie al Organizaţiei Naţiunilor Unite a estimat că aproximativ 650 de milioane de oameni trăiesc acum în zone în care inundaţiile şi seceta pot conduce la scumpirea alimentelor.

Risc şi pentru securitatea SUA

Comunitatea serviciilor secrete americane plănuieşte să se concentreze „pe contextul, pe cunoaşterea şi pe înţelegerea“ modului în care îngrijorările privind resursele naturale afectează naţiunile, de la caz la caz, continuă documentul NIS.

Nu este pentru prima dată când oficialii din securitatea SUA au avertizat cu privire la deficitul global de apă fapt care ar putea aduce ţările sau comunităţile care ocupă anumite teritorii într-o competiţie violentă pentru necesităţile de bază ale populaţiei. Însă noua strategie are un caracter mai imperios, notând că deficitul poate „exacerba“ conflictele regionale care deja devastează lumea, fie în ţări sfâşiate de conflicte, fie în cele ameninţate de pandemii.

În 2009, CIA (Central Intelligence Agency) a înfiinţat chiar un centru dedicat studiilor privind riscurile de securitate cauzate de climă, iar în 2010 şi Departamentul Apărării al SUA a dat alarma privind schimbările climatice, adăugând pentru prima dată pe listă ameninţările cu care se confruntă SUA, şi nu numai.

Summit pe tema climatului, la New York

Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a deschis, ieri, la New York „Săptămâna climatului“ , în cadrul căreia vor avea loc mai mult de 100 de manifestări, record absolut pentru acest eveniment internaţional anual, ce marchează o schimbare globală în modul în care guvernele, mediul de afaceri şi societatea civilă doresc să găsească puncte comune de interes pentru a aborda chestiunile legate de climă într-un mod inteligent, inovator şi eficient.

Evenimentele vor reuni şefi de stat, lideri din mediul de afaceri şi reprezentanţi ai societăţii civile pentru a încuraja combaterea schimbărilor climatice şi a discuta despre soluţii de reducere a emisiilor de carbon. „Săptămâna climatului“ şi Summitul ONU privind Climatul vor crea un impuls care va deschide calea de urmat în cadrul convorbirilor decisive de la Conferinţa Naţiunilor Unite cu privire la Schimbările Climatice, din 2015, de la Paris. România va fi reprezentată de premierul Victor Ponta.

„Marşuri ale poporului“ pentru salvarea climei

Sute de mii de persoane au manifestat duminică în întreaga lume „pentru climă“, denunţând încălzirea globală, relatează AFP. Manifestaţiile au avut loc în contextul summitului ONU pe tema schimbărilor climatice, care începe astăzi, la New York. Sute de mii de oameni s-au adunat la New York, Londra, Berlin, Amsterdam, Paris, Stockholm, Roma, Madrid, New Delhi, Melbourne şi Rio de Janeiro pentru a manifesta contra schimbărilor climatice. Potrivit organizatorilor, au fost programate aproximativ 2.700 de evenimente în 158 de state.

Astfel, zeci de mii de persoane au manifestat pe străzile din Londra, printre manifestanţi fiind, de asemenea, victime ale inundaţiilor din iarna trecută şi actriţa britanică Emma Thompson, revenită recent dintr-o expediţie în Arctica.

La marşul din New York au participat actorul Leonardo DiCaprio, numit recent mesager al păcii pentru ONU, secretarul general al ONU Ban Ki-moon, ministrul francez de Externe Laurent Fabius şi primarul oraşului New York, Bill de Blasio. „Trebuie să acţionăm în mod urgent, să nu mai aşteptăm, deoarece plătim cu propriile vieţi şi pierdem mulţi bani“, a declarat Ban Ki-moon, în faţa mulţimii de la New York. De asemenea, peste 5.000 de persoane au manifestat la Paris, într-o ambianţă de sărbătoare.

O singură generaţie poate distruge viitorul omenirii

Emisiile de gaze de seră cresc atât de mult, încât o singură generaţie va distruge şansa de a reduce încălzirea globală la doar 2 grade Celsius, au avertizat specialiştii la finalul săptămânii trecute. Un nou raport aruncă posibilitatea ca omenirea să reducă încălzirea globală sub semnul întrebării, din cauza activităţilor industriale, a maşinilor şi a poluării în creştere.

Un raport al Global Carbon Project a fost publicat chiar înaintea summitului ONU pe teme climatice, care va începe astăzi. Primele descoperiri arată că dioxidul de carbon emis din arderea combustibililor fosili şi a producţiei de ciment este în creştere cu 2,3% în 2013. Astfel, a ajuns la o cantitate de 36 de miliarde de tone. Potrivit predicţiilor, creşterea se va menţine şi în 2014, fiind de 2,5 procente.

În 2014, emisiile de dioxid de carbon vor ajunge la 40 de miliarde de tone. Potrivit studiilor de până acum, cercetătorii spun că pentru a se menţine cota de încălzire globală trebuie consumate 1.200 de miliarde de tone de dioxid de carbon. În ritmul actual, acestea vor fi consumate în 30 de ani şi vom trece peste bariera de 2 grade Celsius.

Ce trebuie făcut pentru a nu ajunge la această problemă? Oamenii de ştiinţă spun că omenirea trebuie să lase neconsumate jumătate din rezervele de combustibil fosil. Potrivit studiului făcut de mai multe universităţi britanice, China, Statele Unite, Uniunea Europeană şi India sunt cele mai mare consumatoare de combustibili fosili. Emisiile Chinei au crescut cu 4,2%, în timp ce emisiile Indiei au crescut cu 5,1%. Uniunea Europeană este singura regiune unde emisiile au scăzut, cu doar 1,8%, deşi exportă o treime din emisiile sale în China şi în alte locuri, prin bunuri produse şi servicii.

Lumea trebuie să ia măsuri rapide, fiindcă pentru a atinge ţinta de 2 grade peste 30 de ani, trebuie ca emisiile să scadă cu 5 procente în fiecare an la nivel global.

image

Pericole pentru sănătate şi riscuri de securitate

Un alt raport, cel publicat în martie de Comisia pentru Schimbări Climatice (IPCC) a ONU, arată că, în proporţie de 95%, planeta se încălzeşte, iar oamenii sunt de vină pentru acest lucru. Raportul arată că limita de emisii ar putea fi atinsă în 2030, iar acestea s-au triplat din 1970 până astăzi. IPCC avertizează că resursele de mâncare se vor reduce, iar securitatea oamenilor va scădea. „Nimeni de pe planetă nu va scăpa neafectat de schimbările climatice“, arată raportul.

Potrivit specialiştilor, impactul va fi mai mare pe populaţia mai săracă, mai slabă din  punct de vedere al sănătăţii, dar şi asupra bătrânilor. În anumite scenarii ale încălzirii globale, alimentele se vor găsi mai greu, iar recoltele vor fi dramatic mai mici. De exemplu, în zonele în care se trăieşte din pescuit, vor exista cantităţi de peşte cu 40-60% mai mici.

Paradoxul climatic: încălzirea globală ar putea aduce ierni mai geroase

Unele teorii privind încălzirea globală vorbesc de faptul că aceasta va duce la ierni din ce în ce mai geroase. Concluzia raportului asupra încălzirii globale – dat publicităţii de Comisia ONU pentru Schimbări Climatice la 31 martie 2014 – a fost că planeta se va încălzi, în medie, cu 0,8 - 4,8 grade Celsius şi s-ar putea ajunge şi la niveluri ale apelor marine cu 82 de centimetri mai mari.

„Un fenomen care precedă încălzirea globală sunt scurtele perioade de răcire accentuată. Arctica se încălzeşte şi aceasta creează un efect de «frigider deschis», perturbându-se transferurile zonale“, a declarat după publicarea raportului Elena Ponkratenko, specialist la Centrul Hidrometeorologic din Rusia.

„Am citit lucrările unor colegi care vor să găsească o legătură între diminuarea învelişului de gheaţă al Arcticii şi pătrunderea de aer rece spre latitudinile mai joase. Astfel de studii se bazează pe un număr limitat de ani şi nu au fost încă validate de comunitatea ştiinţifică“, a explicat la Adevărul Live climatologul Roxana Bojariu, care a făcut parte din comisia ONU. Ea completează că „ne-ar trebui experimente numerice în care să creăm o legătură între topirea Arcticii şi obţinerea unor ierni mai aspre la latitudini medii în Europa. Momentan e doar o speculaţie“.

Un studiu recent, publicat în ultimul număr al revistei „Nature“, readuce însă în actualitate teoria „încălzirii care aduce frigul“. 

O echipă de la Institutul de Cercetări Polare din Coreea de Sud, condusă de Baek-Min Kim, a descoperit legătura între încălzirea oceanului şi valulrile de aer arctic care afectează zonele temperate. Încălzirea oceanelor topeşte banchiza Arcticii, care bloca până acum căldura din apă. Acum, aerul cald poate urca şi destabilizeză vortexul polar, o masă uriaşă de aer extrem de rece care staţionează desupra Polului Nord în lunile de iarnă. Mai exact, căldura degajată de apa oceanelor, acum scăpată de sub gheţuri, afectează curenţii-jet din nord, care slăbesc în intensitate şi se deplasează spre sud, permiţând aerului rece din vortexul polar să avanseze spre latitudini mai sudice (vezi schiţa). Concret, iarna trecută, o „topire excepţională“ a banchizei din mările Kara şi Barents a destabilizat vortexul şi a adus o iarnă extrem de grea peste Statele Unite.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite