Indigenii au învăţat să pună piciorul în prag

Populaţiile băştinaşe iau notiţe despre democraţie şi îşi cer drepturile, spre surpriza celor care i-au învăţat să scrie Lupta indigenilor din imensele teritorii cucerite de

Populaţiile băştinaşe iau notiţe despre democraţie şi îşi cer drepturile, spre surpriza celor care i-au învăţat să scrie

Lupta indigenilor din imensele teritorii cucerite de coloniştii europeni în secolele trecute nu a încetat niciodată. Acum, după ce au aflat ce drepturi au în cadrul societăţilor democratice, indigenii au renunţat la arme, dar vor compensaţii, terenuri şi subvenţii de la stat.

Se ştie că istoria e întotdeauna favorabilă cuceritorilor pentru că, de regulă, aceştia o scriu. Totuşi, cei care au povestit cum au găsit ei teritorii întinse aproape nelocuite, presărate ici-colo cu câte un trib de băştinaşi, au exagerat un pic prea mult. Dar anii au trecut, regulile s-au schimbat, şi astăzi nepoţii foştilor cuceritori sunt dispuşi să admită adevărul.

Aborigenii aveau o civilizaţie înfloritoare

Britanicii au numit teritoriul Australiei "terra nullius", adică pământ liber, dar arheologul Eric Rolls, care semnează volumul "Indigenii din Australia", povesteşte în cartea sa cu totul altceva. Aborigenii erau agricultori şi îşi construiau case rotunde, cu fundaţii din bazalt, pe care le acopereau cu şindrilă făcută din lemn rezistent. Un astfel de sat, cu 175 de case, a fost scos la lumină de arheologul citat, iar în curţile lor au fost găsite bărci şi unelte de pescuit, toate datând din anul 600 î.Hr. Urmaşii acestor aborigeni sunt azi închişi în rezervaţii, ca animalele la zoo. Copiii lor merg însă la şcoală şi au deschis peste 300 de procese guvernului de la Canberra, căruia îi solicită compensaţii financiare şi vaste porţiuni din teritoriul "furat".

În Brazilia, triburile resping modernizarea

În urmă cu o săptămână, reprezentanţii a peste 100 de triburi de pe malul drept al Amazonului şi-au montat corturile în faţa clădirii guvernului din Brasil şi n-au plecat de acolo până când oficialii nu au anunţat că se va găsi un nou amplasament pentru o imensă hidrocentrală ce urma să fie construită pe teritoriul lor. Barajul proiectat iniţial ar fi dus la inundarea rezervaţiei, iar indienii, ştiind care le sunt drepturile, au protestat şi au câştigat. Joia trecută, cu ocazia Zilei Naţionale a Indigenilor din Brazilia, preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva s-a întâlnit cu o delegaţie a triburilor şi le-a promis o reformă agrară.

Indigenii au blocat o cale ferată, în Canada

În urmă cu câteva zile, tribul Mohawks, din sudul Canadei, a blocat linia ferată dintre Toronto şi Montreal, timp de două zile, cerând guvernului să oprească exploatarea pietrişului din rezervaţie. Tribul solicită, prin intermediul unui avocat, să i se dea un alt teren, în compensaţie, dar guvernul nu acceptă cererea indigenilor, pentru că nu vrea să creeze un precedent. Dacă i se recunoaşte unui singur trib dreptul la compensaţii, administraţia va fi asaltată de mii de procese similare. Canadienii care au fost nevoiţi să ia autobuzele, deşi aveau bilete de tren, nu i-au condamnat pe indigeni. Spre surprinderea guvernanţilor, cetăţenii de azi ai Canadei sunt de acord, în proporţie de 71%, că populaţiile băştinaşe ar trebui să primească pensii sau terenuri corespunzătoare, pe care să poată vâna.

În Virginia, triburile vor suveranitate

Pe 13 mai se împlinesc 400 de ani de la înfiinţarea oraşului James Town, ridicat într-o rezervaţie a indienilor din Virginia. Cu această ocazie, şase triburi speră să li se acorde... suveranitatea! Disperate, autorităţile americane refuză pe motiv că, după ce vor fi suverani, indienii vor construi cazinouri pe teritoriul lor, unde nu se vor mai respecta legile SUA. "Teritoriile pe care le solicită indienii sunt restrânse şi nu vor putea trăi din vânat. E limpede că vor deveni victimele unor grupuri mafiote, care abia aşteaptă să deschidă cazinouri pe aşa-zisele teritorii independente", spune deputatul republican Jim Moran. Cele şase triburi au solicitat Congresului să le acorde suveranitatea încă de acum şapte ani. Şi, dacă n-ar fi fost masacrul de la o universitate din Virginia, în ziua de 18 aprilie, Curtea Supremă ar fi trebuit să dea verdictul în legătură ce acest caz.

Cum indienii au dreptate, legea federală nu-i poate nedreptăţi şi, până la urmă, procesul se va finaliza în favoarea lor. Şi exemplele ar putea continua.