Documente halucinante din epoca de aur a Războiului Rece: tactica „pământului pârjolit“, varianta de secol XX
0N-aţi mai văzut multe asemenea documente scoase din arhivele secrete şi puse în circuitul public. Arată, fără niciun fel de dubiu, cum mari ţări democratice şi-au împărţit între ele controlul planetei şi cum au negociat între ele, exact ca la tarabă, zone de influenţă, proiectând lovituri de stat sau războaie pentru păstrarea sau preluarea de teritorii şi resurse.
Chiar nu ştiu de ce documentele au fost scoase pe circuit public, de ce tocmai acum şi daă, dau su nu, este doar o premoniţie pentru ce s-ar putea să vină. Oricum, chiar dacă este o simplă întâmplare ni se oferă fericitul prilej de a vedea cum funcţionează cu adevărat resorturile profunde ale jocurilor de putere la acel nivel înalt în care România nu a fost niciodată implicată. Drept urmare, eminenţii noştri strategi militari n-au avut ocazia să consulte asemenea planuri desfăşurate şi amănunţite de ofenssivăă şi preluare a unor teritorii vaste, cu atât mai puţin când a fost vorba dspre zona Orientului Apropiat, terenul de joc protejat şi rezervat marilor puteri ale lumii occidentale. Cele care, istoric, mai întâi au negociat între ele şi şi-au împărţit teritoriile (vezi Acordul secret Sykes-Picot) pentru ca, mai apoi, după finele celui de-al Doilea Război Mondial, să înceapă şă-şi stabilizeze dominaţia pentru a deţine controlul absolut asupra resurselor din Orientul apropiat şi Asia Centrală (Iran), în principal al exploatărilor petroliere, folosind o combinaţie între propriile forţe şi forţele subordonate locale, totul într-un scenariu scris de CIA.
Ce este cu adevărat halucinant este că, cel puţin din punctul de vedere al planificatorilor britanici, "a existat o discuţie asupra posibilităţii de a folosi armele nucleare în scopul asiuării unei vaste operaţiuni militare concepută pentru a răspunde unei eventuale invazii sovietice. Catalizatorul îl reprezenta apariţia unor companii naţionale controlate de stat în Iran şi Irak. Instalaţiile lor urmau să fie distruse pentru a nu permite trupelor sovietice să câştige un acces la rafinării. Dar distrugerea la sol a instalaţiilor nu se potea face doar prin acţiuni de sabotaj, scara operaţiunilor fiind mult prea mare, asta însemnând că trebuia să existe o cooperare din partea companiilor respective. Mai deprte. ar fi fost "politic inacceptabil" să se ceară guvernelor din ţările respective să elaboreze planurile necesare pentru distrugerea propriilor lor instalaţii...Printre opţiuni se număra folosirea de bombe convenţionale, dar nu existau îndestule avioane. Comitetul britanic al şefilor de stat major a concluzionat că folosirea bombelor nucleare ar putea fi singura opţiune până când va fi posibil un plan de folosire a demolării la sol a instalaţiilor respective. Documentele care stau la dispoziţie nu discută despre care dintre opţiuni a fost aleasă în final pentru acţiunea împotriva rafunăriilor controlate de stat în Irak. Aşa cum nu spun nici care erau potenţialele ţinte ale unui nombardament nuclear în Iran. A existat un acord pentru folosirea armelor nucleare împotriva Iranului? Documentele pe care le avem acum la dispoziţie sugerează că nu"- comentează cei de la National Security Archive, sursa care a decis declasificarea documentului Chiefs of Staff Committee, Joint Planning Staff report, "Oil Denial in the Middle East," December 13, 1955 , Top Secret, U.K. Eyes Only". Îl puteţi accesa aici.
Planul a fost realizat de britanici la solicitarea formulată de americani în 1954 şi, într-adevăr, acolo se vorbeşte despre atacul nuclear ca ultimă soluţie în caz că instalaţiile petroliere nu pot fi distruse la sol prin mijloace convenţionale. Ţintele erau situate în state precum Bahrein, Kuweit şi Qatar, Iran, Irak, Arabia Saudită, cu menţionarea foarte precisă a responsabilităţilor care revin americanilor şi britanicilor, per zonă.
Steve Everly, cel care a realizat cercetarea şi publicarea documentelor mai menţionează că, din câte se pare după consultarea a ceea ce a putut identifica în arhivele britanice, aliaţii regionali din regiune ai americanilor şi britanicilor nu au fost niciodată informaţi despre existenţa unor asemenea planificări militare.
Graphs showing the rise of daily Middle East crude oil production through mid-1948 (top) and proven global reserves through 1947 (bottom). (Aramco pamphlet, “Middle East Oil Developments,” 1948.)
Steve Everly este jurnalist şi a publicat în 1996 primele documente legate de planurile americane şi britanice, aveţi aici o excelentă analiză din 2016 publicată în Politico Magazine.
"Documentele din arhivele naţionalebritanice arată pentru prima dată care a fost rolul dominant al CIA în transformarea companiilor petroliere într-o forţă paramilitară gata să execute politica de interzicere a accesului la resurse. CIA a supravegheat şi inserarea unor agenţi operativi în companiile respective în scopul de a le spiona. Cu ajutorul unor companii americane din domeniul petrolier, CIA a creat şi un plan ambiţios de interzicere a accesului în cazul Arabiei Saudite şi a eportat planuri similare pentru Kuweit, Bahrein şi Qatar, în perioada în care acolo Marea Britanie erau autoritatea responsabilă. CIA a colaborat şi în realizarea unor planuri asemănătoare pentru Irak şi Iran..."- continuă explicaţia dată de cei de la National Security Archive.
Iată, pentru amatorii de istorie reală şi nu de relatări de propagandă, seria de documente publicată de ziaristul american, o colecţie unicat de surse despre pregătirea, cu prin orice mijloace, a formulei de război numită "interzicerea accsului".
Exact aceleaşi ţinte rămân valabile, exact în aceiaşi termeni, acum când miza este. din nou, rescrierea zonelor de influenţă şi control în Orientul Mijlociu. Poate, cine ştie, chiar din această cauză să fi fost desecretizate documentele respective, parte şi dintr-un mai vechi şi mereu nou război psihologic pe surse deschise sau redeschise.
National Security Council, NSC 26 report, “Removal and Demolition of Oil Facilities, Equipment and Supplies in the Middle East,” August 19, 1948, Top Secret
Source: Truman Presidential Library, President’s Secretary’s Files, Box 117.
National Security Council, (NSC 26/2) report, “Removal and Demolition of Oil Facilities, Equipment and Supplies in the Middle East,” December 30, 1948, Top Secret, with cover note for the President, January 6, 1949
Source: Truman Presidential Library, President’s Secretary’s Files, Box 118.
British Embassy, Memorandum summarizing discussions with U.S. officials on April 30 and May 1, 1951, in Washington, D.C., with attachment about oil-denial priority target list, Top Secret
British Foreign Office, Memorandum, “Oil Denial: Record of Meeting Held in the State Department on 1st May 1951
Source: British National Archives (Kew), POWE 33/1899.
Minutes of briefing by CIA to British Embassy and military officials at U.S. State Department, May 1, 1951, Top Secret
Source: National Archives (Kew) POWE 33/1899.
Telegram from British Joint Staff Mission to Ministry of Defence, London, May 2, 1951, Top Secret Cypher Telegram
Telegram from British Joint Staff Mission to Ministry of Defence, London, May 2, 1951, Top Secret Cypher Telegram
Source: National Archives (Kew) POWE 33/1899.
CIA memorandum to Richard Funkhouser, Near Eastern Affairs, U.S Department of State, “Next Meeting with the British Group on Middle East Oil,” May 28, 1951, Top Secret
Source: National Archives (Kew) POWE 33/1899.
British Foreign Office letter to Ministry of Fuel and Power, June 7, 1951, Top Secret
Source: National Archives (Kew) POWE 33/1899.
Internal memorandum, Ministry Fuel and Power, June 11, 1951, Top Secret
Source: National Archives (Kew) POWE 33/1899.
Minutes of meeting with George Prussing, CIA, at British Ministry of Fuel and Power, June 26, 1951, Top Secret.
Source: National Archives (Kew Gardens) POWE 33/1899.
National Security Council, NSC 176 statement of policy, “Denial and Conservation of Middle East Oil Resources and Facilities in the Event of War,” December 22, 1953, Top Secret, Special Handling
Source: Eisenhower Presidential Library, NSC Series, Policy Papers Subseries, Box 8.
Chiefs of Staff Committee, Joint Planning Staff report, “Oil Denial in the Middle East,” December 13, 1955 , Top Secret, U.K. Eyes
Chiefs of Staff Committee, Joint Planning Staff report, “Oil Denial in the Middle East,” May 16, 1956, Top Secret, U.K. Eyes Onl
Chiefs of Staff Committee, minutes of meeting, May 24, 1956, Top Secret, U.K. Eyes Only
Source: National Archives (Kew ) DEFE 6/32/145, DEFE 6/35/69, DEFE 4/87/53.
National Security Council, NSC 5714, statement of policy, “Protection and Conservation of Middle East Oil Resources and Facilities,” May 29, 1957; with several associated NSC and State Department memoranda, 1957-1963, Top Secret, Special Handling
Source: Eisenhower Presidential Library, NSC Series, Policy Papers Subseries, Box 8.
Ce se mai poate repeta şi cât mai este valabil - eventual folosind echipamente militare din generaţia mai nouă - pentru aplicarea tehnică a "pământului pârjolit"? Desigur, vorbim despre pământul pârjolit pe teritoriul nefericitelor ţări bogate transformate eventual în deşert nuclear doar pentru a nu lăsa duşmanul să se apropie de resure. Se mai poate să mai existe şi acum asemenea scenarii? Poate chiar n-ar trebui să ne dorim să aflăm răspunsul la această întrebare.