„Districtul militar Sud“ al Rusiei: de unde poate începe tragedia care să afecteze România

Suntem încă departe, sperăm, de a vedea concretizându-se unul dintre scenariile de război invocate ca temă pentru exerciţiile militare care sunt efectuate şi în acest moment de o parte şi de alta a graniţei care desparte ţările din NATO/UE şi Federaţia Rusă.

Dar, din nefericire pentru toată lumea, aceste scenarii devin din ce în ce mai precise şi se concentrează pe posibilitatea unei agresiuni reale, semn că ne-am întors de-a binelea în perioada cea mai dură a Războiului Rece. Au trecut aproape 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, s-a împlinit ciclul istoric al unei generaţii care, cumva, a trăit în iluzia că lumea se poate schimba şi că fantomele trecutului fuseseră îngropate de comun acord de către principalii adversari ai timpurilor în care ideologia era impusă, susţinută sau credibilizată de forţa armelor.

Ne-am întors tot acolo. Suntem iarăşi în momentul în care concentrarea de putere militară ţine loc de argumentaţie şi este intens invocată logica supravieţuirii. În consecinţă, ca mereu înainte de o mare confruntare militară, singurele pieţe care înfloresc şi se dezvoltă la modul exponenţial sunt cele ale vânzării de armament, produs şi achiziţionat acum în cantităţi enorme: cât mai multe arme de ultimă generaţie, cât mai multe sisteme complexe pentru lupta terestă, maritimă, aeriană, pentru un foarte posibil război spaţial şi, oricum, pentru a putea face cât de cât faţă măcar primei faze din ceea ce va fi cumplitul război cibernetic care va precede şi va însoţi orice formulă de agresiune, fie cu arme clasice, fie cu unele de distrugere în masă, nucleare, biologice, chimice sau din generaţia nouă a „armelor inteligente".

Raţionament comun tuturor ţărilor aflate în zone cu potenţial credibil de conflict. Cu atât mai uşor de înţeles în cazul unor ţări mici precum România aflate pe linia de graniţă între forţele opuse, situaţie geo-politică tradiţională binecunoscută şi acceptată cu fatalism drept o tradiţie istorică. Numai că, odată cu anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, pentru noi şi toate ţările de pe flancul de sud-est al NATO, scenariul potenţial al unei primejdii reale şi imediate a început să se concretizeze extrem de rapid. Asta pe măsură ce Rusia a început o întărire absolut fără precedent a „Districtului Sud“, ci centrele sale operaţionale bazate pe instalaţiile din Crimeea şi forţa celor două flote, cea Mării Negre şi Mării Caspice, dotate acum, în regim de urgenţă, cu capacităţi ofensive de ultimă generaţie şi care pot lovi în adâncime în dispozitivul defensiv al NATO.

Ceea ce este extrem de relevant pentru regiunea noastră este că, aşa cum era logic, ceea ce rusii au clădit ca prezenţă militară în zona de nord, pe linia ţărilor baltice şi Poloniei, se repetă acum în sud. Cu acelaşi principiu de joc la bază: încercarea de influenţare a unor ţări considerate de ruşi drept posibile „buffer zones" care să rămână fie neutre (cum ar putea fi cazul Finlandei sau Suediei), fie, în sud, asigurându-şi liniştea prin acordul strategic cu Turcia lui Erdogan, mai nou marele prieten şi aliat al lui Putin şi garant al unei eventuale treceri nestingherite prin Strâmtorile al căror garant este în tremenii Convenţiei de la Montreux...Dar şi, lucru extrem de important, amplificând încercările de influenţare şi, de ce nu, destabilizare a unor ţări din NATO, sprijinind partidele naţionaliste, populiste, mişcările separtiste şi independentiste, salutând cu entuziasm orice mişcare care ar putea să producă disfuncţionalităţi la nivelul NATO sau UE. La nivelul liniei de separţie est/vest, acestea sunt întăririle ruseşti semnalate în ultima perioadă de timp:

Totul trebuie pus în contextul capabilităţilor extinse existente pe toată zona de interes care poate să susţină un efort militar în cazul activării în regim de luptă al forţelor din „Districtul Sud“.

„Districtul Sud“, spun cei de la Global Security, cuprinde un total de 13 divizii şi brigade şi 22 de regimente, precum şi două noi brigăzi de rachete...un total de 4 milioane de echipamente noi sau modernizate şi echipament militar, inclusiv baterii de rachete tip "Bastion" (modelul K-300-P), sisteme mobile pentru apărare de coastă dotat cu rachete de croazieră anti-navă supersonice (cu 300 km capacitate de zbor la altitudine înaltă şi 120 de km la joasă altitudine). În luna martie a acestui an, în prezenţa comandatului Districtului Sud, generalul-colonel Alexander Dvormikov, s-a desfăşurat un exerciţiu complex în care a fost testată capacitatea de luptă a celor mai noi unităţi dislocate în zonă: avioanele Su-25SM, SU-30 şi SU-34, dar şi a bateriilor tip Buk-M2. În dotarea forţelor dislocate în Crimeea se află baterii de rachete balistice tip SS-26 Iskander precum şi sisteme de rachete S-400 SAM cu rază de acţiune între 250 şi 400 Km (alături de altele tip S-300 SAM cu o rază de acţiune de 200 Km). Primele unităţi S-400 din Districtul militar Sud sunt două batalioane din regimentul 1537 de apărare antiaeriană în regiunea Novorossisk, iar regimentul 12 din divizia 31 antiaeriană este pe deplin operaţional în regiunea Sevastopol.

Alături de asta, în echilibrul de securitate al zonei noastre, esenţială este puterea reală a Flotei ruse a Mării Negre.

"Este compusă din 45 de nave de război şi 7 submarine staţionate în principal la bazele de la Sevastopol şi Novorossisk. Navele respective constituie 21% din totalul flotei militare active a Rusiei şi 10% din totalul de submarine...Datorită faptului că mare parte a flotei sale este învechită, Rusia are acum un program foarte ambiţios (2011-2020) de modernizare şi creştere a capacităţilor marinei militare. Ca rezultat, Flotei din Marea Neagră i-a fost alocată cea mai mare parte de fonduri şi materiale deoarece Moscova o consideră drept una dintre priorităţile iniţiativei respective (în termenii căreia forţelor navale le este alocat un buget echivalent cu 112,4 miliarde euro până în 2020). Este vorba, în cazul Flotei Mării Negre, de şase fregate multi-rol lansatoare de rachete din clasa Amiral Grigorovici, una sau două fregate multi-rol din aceea şi clasă, una sau două fregate din clasa Yastreb, şase submarine din clasa Kilo (Vaşavianka) şi două nave amfibii de debarcare din clasa Ivan Gren precum şi patru corvete lansatoare de rachete special concepute pentru operaţiuni militare în apropierea coastelor...misiunile sale vor fi, în primul rând dar nu exclusiv, protecţia zonei exclusive economice extinse ruse, securizarea navigaţiei şi a liniilor maritime de comunicaţii, exercitarea unui control militar şi politic în regiune, promovând şi protejând interesele ruseşti economice şi de securitate în regiune, şi în jurul Mediteranei şi Mării Negre, sprijinind celelalte flote ruseşti care operează în Marea Neagră şi menţinând dominaţia militară împotriva a ceea ce ei consideră ca o ameninţare NATO în Marea Neagră" (sursa: The Maritime Executive, autor lt.Alex D. Schneider, martie 2017) .

Să ascultăm şi părerea lui Yossef Bodanski, directorul de la Prague Society for International Cooperation care, într-un articol scris pentru ISPSW (Institut fur Strategie-Politik-Sicheitsund Wirtschftsberatung) atrage atenţia asupra unui element special, adică intenţia ruşilor de a dubla numărul submarinelor disel existente (Vaşavianka), de la 3 la 6, odată cu terminarea noii baze de lângă Novorossisk.

foto: submarin din clasa Kilo

"Noul complex va include trei adăposturi submarine precum şi tuneluri suplimentare în Munţii Caucaz pentru a adăposti submarinele şi a elimina ameninţarea vântului distructiv din regiune...submarinele existente sunt echipate cu rachete de croazieră Kalibr cu rază de acţiune de 2500 km. Întărirea flotei din Marea Caspică şi din Marea Neagră cu mai mulţi soldaţi şi rachete de croazieră de nouă generaţie, odată cu consolidarea cu avioane de vânătoare şi bombardament cu rază lungă de acţiune folosite acum cu regularitate în operaţiunile militare din Siria, au scopul principal de a permite Rusiei să intervină rapid şi decisiv în situaţii consierate ca primejduind interesele ruseşti. Totodată, oferă Rusiei capacitatea de a distruge rapid orice forţă SUA/NATO din Marea Negră, precum şi de a distruge orice desfăşurare de rachete balistice SUA/NATO. Ofiţerii superiori din flota Mării Negre sunt convinşi că realizarea flotei de şase submarine din clasa Varşavianka va revoluţiona poziţia strategică a Rusiei din întreaga regiune. 

„Apariţia în zonă a celor 6 submarine la Novorossisk permite Rusie să controleze potenţialele ameninţări în Europa şi Orientul Mijlociu. Rusia poate controla pe deplin Strâmtoarea Bosfor, structura militară din Bulgaria precum şi să neutralizeze sistemul american de apărare anti-rachetă din România""

Iată, din aceeaşi sursă, principalele unităţi miltare care compun actualmente Districtul militar Sud al Federaţiei Ruse:

175th Luninets-Pinsk Order of Alexander Nevsky Twice Red Star Headquarters Brigade (Aksai)
176th Separate Communications Brigade (Territorial) (Rassvet)
11th Separate Guards Kingisepp Red Banner Order of Alexander Nevsky Engineering Brigade (Kamensk- Shakhtinsky)
28th Separate NBC Defence Brigade (Kamyshin)
1270th Separate Electronic Warfare Center (Kovalevka)
37th Separate Railway Brigade (Volgograd)
39th Separate Railway Brigade (Krasnodar)
333rd Separate Railway Pontoon Bridge Battalion (Volgograd)
Mountain Training Center of the Armed Forces (Baksan)
54th Training Center of Intelligence Units (Vladikavkaz)
27th Training Center Railway Troops (Volgograd)

58th Army in Vladikavkaz

4th Military Base [693rd Motor Rifle Brigade] (Dzhava-Tskhinval, South Ossetia) 17th Motor Rifle Brigade (Shali)
18th Motorized Brigade (Khankala)
19th Motorized Brigade (Sputnik Vladikavkaz)

136th Motor Rifle Brigade (Dagestan)
205th Independent Motor Rifle Brigade (Budennovsk) 67th Air Defense Brigade (Volgograd)
34th C3 Brigade (Vladikavkaz)

49th Army in Stavropol/Maikop

8th Motorized Brigade (Mountain) (Borzoi)
20th Motor Rifle Brigade (Volgograd)
33rd Motor Rifle Brigade (Mountain) (Novocherkassk)
34th Motorized Brigade (Mountain) (Storozhevaya-2)
66th C3 Brigade (Stavropol)
1st Guards Rocket Brigade (Krasnodar)
439th Guards Perekop Order of Kurozov Rocket Artillery Brigade (Znamensk) 291st Artillery Brigade (Troitskaya)
21st NBC Defense Brigade (Kamyshin)
175th C3 Brigade (Aksai)
176th Communications Brigade (Novocherkassk)
154th ECM Brigade OSN (Izobilny)
Separate Logistics Brigade (Stavropol)

76th Motorized Brigade (Gyumri, Armenia) 73rd Motorized Brigade (Yerevan, Armenia) 988th Air Defense Regiment (Gyumri, Armenia)

Airborne Troops

56th Guards Air Assault Brigade (Kamyshin) 7th Guards Airborne Division (Novorossiysk)

SPETSNAZ/Reconnaissance

100th Separate Reconnaissance Brigade (Experimental) (Mozdok-7) 10th Spetsnaz Brigade (Krasnodar)
22nd Spetsnaz Brigade (Rostov)

4th Command of Air Force and Air Defense in Rostov

7th Aerospace Defense Brigade (Rostov-on-Don) 8th Aerospace Defense Brigade (Yekaterinburg) 6970th Aviation Base (Morozovsk, Rostov Oblast) 6971st Aviation Base (Budenovsk, Stavropol Krai) 6972nd Aviation Base (Krymsk, Krasnodar Krai) 6974th Aviation Base (Korenovsk, Krasnodar Krai) 999th Aviation Base (Kant Air Base, Kyrgyzstan) 229th Transport Aviation Base (Rostov-on-Don) 3624th Air Force Base (Yerebuni/Yerevan, Armenia) 393rd Army Air Force Base (Korenovsk)

546th Army Air Force Base (Rostov) 387th Army Air Force Base (Budennovsk) 27th Mixed Air Division (Crimea)

Black Sea Fleet in Sevastopol

810th Naval Infantry Brigade
382nd Independent Naval Infantry Battalion
11th Independent Coastal Defense Missile-Artillery Brigade
126th Independent Coastal Defense Brigade
1096th Fleet Independent Rocket Artillery Regiment (Coastal Defense) 8th Independent Field Artillery Regiment (Coastal Defense)
68th Fleet Independent Naval Engineers Regiment

Caspian Sea Flotilla in Astrakhan

414th Independent Naval Infantry Battalion
727th Independent Naval Infantry Battalion
46th Independent Coastal Defense Missile Artillery Battalion

Noile măsuri anunţate de ministrul rus al apărării, adică trimiterea de noi echipamente şi instalaţii de luptă în zona Mării Negre, întărind şi mai mult capacităţile existente, nu fac decât să adauge un nou factor de tensiune şi să arate, dacă mai era nevoie, cât de vitală, la propriu, este apartenenţa României la NATO, singura structură care ne poate oferi o apărare la nivelul acestui tip de uriaşă ameninţare. Sper, în continuare, că va prevala înţelepciunea şi logica nevoii de supravieţuire. Dacă nu, iată, la îndemână stau toate mijloacele distrugerii , caz în care tragedia din Siria ar putea fi considerată ca un teren de încercare pentru o încleştare care ar putea să vină. Poate, însă, nu este decât un war game de tipul "arătare de muşchi" în vederea unei negocieri diplomatice. Şi asta e posibil. Fără prea multe garanţii, dar este posibil şi încăn realizabil.

Sursă: WORLD