De ce nu poate Trump să-şi retragă trupele din Siria

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În pofida nerăbdării de a-şi vedea trupele retrase din Siria, Donald Trump este nevoit să amâne un demers în acest sens. De la lupta împotriva jihadiştilor până la alte mize regionale, mai multe motive pledează pentru continuarea prezenţei americane în teritoriul sirian, comentează AFP.

Misiune îndeplinită?

Preşedintele american şi-a justificat dorinţa de a-şi retrage trupele din Siria prin faptul că Statul Islamic (SI) a fost învins. Având în vedere că singurul motiv al prezenţei celor 2.000 de militari americani în Siria este lupta împtriva acestei grupări teroriste, ecuaţia pare simplă: „a venit timpul întoarcerii acasă“.

Dar aliaţii occidentali ai Statelor Unite, precum şi numeroşi consilieri militari şi diplomatici de la Washington, sunt împotriva unui demers in acest sens.

„Misiunea noastră nu s-a îndeplinit şi o vom îndeplini“, a dat asigurări Brett McGurk, trimisul special american pe lângă coaliţia internaţională antijihadistă. SI încă nu este complet învinsă, avertizează voci de la Paris. Dimpotrivă, „ se observă reîntoarcerea unor combatanţi“, iar retragerea coaliţiei ar readuce „riscul“ pierderii terenului în mâinile SI, a subliniat la rândul său un diplomat european. Prin urmare, Donald Trump are datoria de a-şi lăsa trupele în Siria până la „înfrângerea totală a SI“, notează el.

Spre o soluţie politică?

În ianuarie, pe când era secretar de Stat, Rex Tillerson s-a pronunţat pentru menţinerea „prezenţei militare şi diplomatice în Siria“.

„O retragere a întregului personal american în acest moment l-ar ajuta pe Assad să continue să-şi brutalizeze propriul popor“, a atras atenţia Tillerson.

El a legat această prezenţă şi de necesitatea plecării de la putere a lui Bashar al-Assad, chiar dacă acest aspect nu face parte din obiectivele oficiale ale Statele Unite în privinţa Siriei.

Potrivit lui Tillerson, plecarea lui Assad ar aduce o pace durabilă în Siria, sub egida ONU.

Ori procesul ONU pentru pace în Siria este acum într-un punct mort. În aşteptarea deblocării acestui proces, administraţia americană subliniază necesitatea stabilizării zonelor „eliberate“ de coaliţie de sub ocupaţia SI.

„Militarii au rolul lor în această fază a stabilizării“, a subliniat generalul Joe Votel, care supervizează forţele americane angajate în Siria.

Un bulevard pentru Iran?

Rex Tillerson a avertizat, totodată, că „dezangajarea americană“ ar conferi Iranului, un susţinător al regimului Assad, „ocazia de a-şi consolida şi mai mult poziţiile în Siria“.

Aceasta este o altă preocupare a unor experţi, în momentul în care regimul Assad şi aliaţii săi iranieni şi ruşi se afişează tot mai mult ca învingătorii din teren după şapte ani de război.

Donald Trump a făcut din Iran bestia neagră a Orientului Mijlociu şi ameninţă cu retragerea ţării sale din acordul nuclear din 2015 întrucât, din punctul său de vedere, acesta este prea blând cu regimul de la Teheran. „Iranul este periculos în primul rând pentru expansiunea sa în regiune“, iar „îndiguirea“ trebuie „să fie prioritatea administraţiei Trump“, a punctat Tillerson.

Ce faci cu turcii?

Este aspectul cel mai arzător. Jocul Turciei, un aliat al occidentalilor şi un susţinător al rebelilor sirieni, îngrijorează Washingtonul. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a alăturat omologilor săi rus şi iranian, Vladimir Putin şi Hassan Rohani, în negocierile de la Astana pentru Siria, un proces paralel celui al ONU.

Mai mult, Ankara desfăşoară o ofensivă în nord-vestul Siriei contra kurzilor care s-au aliat cu americanii împotriva SI. Iar operaţiunea turcă riscă acum să ajungă la Manbij, unde staţionează militari americani.

Ţinând cont de aceste aspecte, armata americană pare acum departe de retragere şi mai aproape de consolidarea poziţiilor în regiunea Manbij, conchide AFP.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite