De ieri, Franţa este pe mâinile lui Sarkozy

Cu un stil diferit de al predecesorului său, noul locatar de la Palatul Elysee ar putea aduce mari schimbări, cu ajutorul unui cabinet diferit de cele ale epocii Chirac Noul preşedinte al

Cu un stil diferit de al predecesorului său, noul locatar de la Palatul Elysee ar putea aduce mari schimbări, cu ajutorul unui cabinet diferit de cele ale epocii Chirac

Noul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, a fost învestit oficial în funcţie ieri, într-o tradiţională ceremonie de transmitere a puterii prezidenţiale, ce a avut loc la Palatul Elysee. Un foc de salut al armatei a marcat începutul mandatului de către Sarkozy, după o scurtă întâlnire cu Jacques Chirac, în cursul căreia acesta i-a transmis codul de activare a arsenalului nuclear al Franţei.

Sarkozy a fost întâmpinat de fostul preşedinte Jacques Chirac pe covorul roşu şi condus în Palatul Elysee. După întâlnirea privată ce a durat 30 de minute, el l-a condus la maşină pe Jacques Chirac, luându-şi rămas bun. Corespondenţii de presă au remarcat faptul că ceremonia de ieri a fost reprezentativă pentru ceea ce ar trebui să aştepte francezii de la Sarkozy. El şi-a început discursul de inaugurare, înainte de încheierea salutului oficial al armatei, constând din 21 de focuri de armă. Numai după opt focuri, Sarkozy a început să vorbească.

El a amintit realizările liderilor anteriori ai Franţei, dar a spus că niciodată nu a fost nevoie mai mare de reformă, trecând în revistă o lungă listă de iniţiative pe plan intern. Sarkozy a spus că este nevoie de a-i uni pe francezi şi de a reabilita valori precum munca, efortul, meritele şi respectul.

La ceremonie au participat personalităţi din întregul spectru politic. Mesajul preşedintelui către opoziţie a fost că nu le cere rivalilor să renunţe la convingerile politice, dar că aceştia trebuie să decidă ce este mai util pentru ţară. El încearcă să întărească suportul politic al mandatului preluat înaintea alegerilor parlamentare din iunie. Sarkozy, în vârstă de 52 de ani, a fost însoţit la ceremonie de soţia sa, Cecilia, şi de alţi membri ai familiei, între care fiul lor, Louis, şi patru copii din căsătoriile anterioare ale celor doi.

Jurnalistul britanic Jonathan Fenby, autorul cărţii "Franţa la răscruce", citat de CNN, a declarat că Sarkozy este "energic, dar prea zelos şi nerăbdător", dar a adăugat că "dacă există cineva care ar putea pune Franţa înapoi pe linia de plutire, acela este Sarkozy". Fenby afirmă că Sarkozy încearcă să realizeze un echilibru între vechi şi nou. El apelează la valori de modă veche precum moralitatea, munca asiduă sau legea şi ordinea, încercând să le pună în acord cu progresul şi schimbarea.

În timp ce mulţi privesc cu rezerve planurile lui de reformă, criticându-le drept brutale şi xenofobe, Sarkozy a început o campanie de împrietenire cu opinia publică în ultimele zile, pentru a-şi pava drumul către măsurile radicale. Prin cooptarea unor membri ai partidelor de stânga în guvernul său şi reducerea posturilor de ministru de la 30 la 15, măsuri ce au creat disperare în rândurile propriului partid, Sarkozy încearcă să schimbe faţa politicii franceze. Cotidianul "Le Figaro" a numit aceste măsuri "un big bang ministerial".

Ce aşteaptă francezii de la noul preşedinte

Sarkozy vrea să creeze creştere economică prin stimularea competiţiei şi recompensarea efortului - genul de reformă de piaţă pusă în practică în multe ţări europene în anii '90, dar care a eşuat repetat în Franţa. Programul economic include stimulente pentru încurajarea lucrului peste program, rezumat în sloganul electoral "munceşte mai mult ca să câştigi mai mult", dar şi mari reduceri de impozite. Sarkozy intenţionează să reformeze sistemul de beneficii sociale, forţându-i pe şomeri să se angajeze şi renunţând la privilegiile acordate pensionarilor din sectorul public. A promis instituirea unui minim de ore ce trebuie asigurate în timpul grevelor, destul de frecvente în Franţa.

El are în vedere măsuri dure împotriva criminalităţii şi imigraţiei ilegale şi va înfiinţa un controversat "Minister al imigraţiei şi identităţii naţionale". Victoria sa clară a negat opinia unor comentatori politici care susţineau că francezii nu sunt pregătiţi pentru reforme radicale. Prioritatea lui Sarkozy constă în formarea noului cabinet şi pregătirea alegerilor parlamentare din iunie. Partidul său, UMP, are largă majoritate în Adunarea Naţională, iar unele măsuri de reformă ar putea fi trecute înainte de alegeri. Totuşi, noul preşedinte ar putea aştepta până la formarea noului parlament, bazându-se pe faptul că, tradiţional, francezii i-au dat preşedintelui ales majoritate parlamentară.

Jacques Chirac va rămâne în memoria publică pentru opoziţia faţă de invazia Irakului

După 12 ani la Palatul Elysee, Jacques Chirac, ultimul supravieţuitor al unei generaţii politice care a început cariera în guvernele generalului Charles de Gaulle, lasă în urmă o economie neperformantă, un şomaj ce depăşeşte opt la sută şi o naţiune care nu este sigură de locul său în lume. În timpul mandatului său, Chirac a desfiinţat serviciul militar obligatoriu şi a jucat un rol important în încheierea războiului civil din fosta Iugoslavie, în anii '90.

El a fost primul preşedinte al Hexagonului, care a recunoscut că oficiali francezi au contribuit la Holocaust. Pe plan mondial, Chirac va rămâne cunoscut pentru opoziţia faţă de invazia Irakului, din 2003, şi pentru imaginea sa care întruchipează "Vechea Europă", după cum remarca fostul secretar de stat pentru apărare al SUA, Donald Rumsfeld. Jacques Chirac şi soţia sa Bernadette îşi vor începe viaţa de după Elysee într-un apartament din centrul Parisului, ce aparţine familiei premierului libanez asasinat Rafik al-Hariri. Chirac îşi pierde imunitatea prezidenţială şi ar putea fi pus în situaţia de a răspunde în instanţă în legătură cu anumite acuzaţii de corupţie legate de un fost mandat de primar al Parisului. Este vorba de un fals program de angajări care ar fi ajutat la finanţarea partidului său conservator. Chirac neagă acuzaţiile, dar scandalul aferent ca şi eşecul său de a realiza numeroase promisiuni electorale în cei 45 de ani de ani de carieră politică i-au câştigat porecla "supermincinosul", lansată într-o populară emisiune satirică de televiziune. În discursul de adio, ţinut marţi seara la televiziune, Jacques Chirac i-a îndemnat pe francezi să rămână uniţi şi dedicaţi valorilor care au făcut din Franţa o forţă europeană.