Colosseum, cea mai mare arenă a Antichităţii

Începând din septembrie 1999 şi până pe 7 iulie 2007, peste 100.000 de pământeni au participat la cel mai mare sondaj on-line organizat vreodată şi au votat noile şapte minuni ale lumii:

Începând din septembrie 1999 şi până pe 7 iulie 2007, peste 100.000 de pământeni au participat la cel mai mare sondaj on-line organizat vreodată şi au votat noile şapte minuni ale lumii: piramidele precolumbiene de la Chichen Itza (Mexic), statuia lui Hristos de la Rio de Janeiro (Brazilia), ruinele oraşului incaş Machu Picchu (Peru), Marele Zid (China), ruinele oraşului antic Petra (Iordania), Colosseumul din Roma (Italia) şi Taj Mahal (India). La acestea au fost adăugate din oficiu şi Piramidele de la Giza (Egipt), singurele supravieţuitoare ale primului top, cu primele 7 minuni ale lumii antice, despre care aţi citit duminica trecută. Continuăm prezentarea noilor şapte minuni cu reprezentanta Europei.

Colosseumul a fost construit în centrul Romei din iniţiativa împăratului Vespasian, între anii 70 şi 80, pentru a găzdui mari spectacole publice şi luptele cu gladiatori. A fost terminat de fiul lui Vespasian, Titus, iar nepotul Domiţian i-a adus unele îmbunătăţiri, toate construcţiile subterane şi un etaj în plus. Pentru că aceşti împăraţi făceau parte din dinastia Flavia, Colosseumul a fost numit multă vreme Amfiteatrul Flavian. Arena are formă ovală şi măsoară, pe lungime, puţin peste 188 de metri, iar pe lăţime 156 de metri. Treptele pentru cei peste 50.000 de spectatori se ridicau până la înălţimea de 50 metri şi deasupra lor se desfăşurau pânze uriaşe, legate cu şnururi groase, care păstrau tribunele în umbră, pentru confortul celor veniţi să se distreze.

Abandonat de creştini

Amfiteatrul a fost folosit până în secolul al VI-lea, adică încă o sută de ani după anul când Imperiul Roman s-a dezmembrat, în 476. Pe lângă spectacolele cu gladiatori, multe alte genuri de spectacole cu public au mai avut loc aici: bătălii navale (care se desfăşurau după ce arena era inundată cu apă), vânători de animale sălbatice, execuţii publice, spectacole istorice, care refăceau bătălii celebre, piese de teatru şi multe altele. În epoca medievală, când creştinismul era deja cea mai puternică religie în Roma, în semn de respect faţă de primii creştini, sacrificaţi în arena Colosseumului, Amfiteatrul Flavian nu a mai fost folosit. Astăzi, ruinele care au supravieţuit cutremurelor sunt atent supravegheate de arhitecţii ce sunt însărcinaţi cu conservarea lor.

De ce Colosseum?

Numele de Colosseum provine de la statuia lui Nero, pe care romanii o numeau Colosul lui Nero, pentru că avea 37 de metri înălţime. Istoria spune că imediat după marele incendiu al Romei, din anul 64, Nero a profitat de prilej şi a cumpărat vaste domenii în centrul cetăţii, unde şi-a ridicat Domus Aurea, pe care l-a înconjurat cu un lac artificial şi o statuie uriaşă de bronz, plasată chiar în faţa domului, precum şi o mulţime de clădiri adiacente. Zona a fost refăcută de Vespasian, care a dispus dărâmarea unora dintre construcţii şi a ordonat construirea Amfiteatrului chiar pe locul lacului artificial creat de Nero, lângă statuie, pe care a botezat-o "Colosul lui Helios", dedicând-o astfel zeului Soare. Mai târziu, împăratul Hadrian a mutat statuia, dar numele amfiteatrului a rămas Colosseum, adică "de lângă colos". Se spune că Vespasian a ordonat construirea acestei uriaşe arene pentru a reduce sumele exorbitante în aur pe care, în lipsa acestei investiţii, ar fi trebuit să le împartă generalilor săi, pe post de "pradă de război". Aurul provenea din Templul lui Solomon, care a fost dărâmat de romani în anul 70, după ce au înfrânt marea răscoală a evreilor.

Lovit de fulger, în 217

În anul 217, un grav incendiu a distrus în întregime toate construcţiile de lemn sau pânză ale Colosseumului. Incendiul a fost provocat de un fulger, după cum consemnează istoricul Dio Cassius. Dezastrul a fost atât de mare încât romanii au considerat că amfiteatrul a ieşit din graţiile zeilor. Reconstrucţia arenelor a început în anul 240 şi a durat 12 ani, dar cronicile consemnează că abia în anul 320 Colosseumul şi-a recăpătat splendoarea din Epoca Flaviană. În anul 443 a fost parţial distrus de un puternic cutremur, iar căderea Romei în faţa barbarilor a permis jefuirea sistematică a obiectelor de artă ce decorau marea arenă. Prin anul 508 încă se lucra la restaurare, iar cronicile consemnează o vânătoare de animale sălbatice organizată în interiorul Colosseumului în anul 523.

O biserică şi un cimitir

Dar creştinii încă îl considerau blestemat. Pentru "purificarea" lui, pe la sfârşitul secolului VI a fost construită o biserică în incinta amfiteatrului. Cu timpul, lângă biserică, a apărut un cimitir, iar spaţiile de la parter, de sub arcade, au fost închiriate unor meşteşugari, care le-au transformat în ateliere. Se pare că pe la anul 1200, familia Frangipani a cumpărat Colosseumul şi l-a transformat în castel. A urmat cutremurul din anul 1349, care a provocat prăbuşirea uneia dintre laturile amfiteatrului. Piatra a fost imediat "refolosită" la alte construcţii şi nimeni nu s-a mai încumetat să repare arena, deşi ea a fost permanent locuită de un ordin religios, până în secolul XIX. De altfel, în anul 1749, Papa Benedict al XIV-lea a emis un edict prin care a consacrat arena drept "teren sfânt, udat de sângele martirilor" şi a interzis orice formă de comerţ sau meşteşug în incinta lui. Abia înainte de al Doilea Război Mondial, Mussolini, care încerca să-i facă pe italieni să fie mândri de trecutul lor imperial, a ordonat săpături arheologice şi a transformat Colosseumul în muzeu.

Simbol al abolirii pedepsei cu moartea

Începând din anul 2000, când în faţa Colosseumului s-au organizat mai multe manifestaţii pentru abolirea pedepsei cu moartea, Amfiteatrul Flavian a devenit un simbol al acestei campanii. Ori de câte ori o persoană este condamnată la moarte, oriunde în lume, se schimbă culoarea farurilor ce luminează Colosseumul noaptea, din alb în auriu, pentru a marca oroarea ce tocmai a avut loc.

Roma, extrem de aglomerată în sezonul estival

Ca să vizitaţi Roma, astfel încât să puteţi spune că aţi văzut cât de cât ceva, este bine să vă programaţi pentru aceasta cel puţin cinci zile, dacă nu puteţi o săptămână. De exemplu, numai pentru Vatican vă trebuie două zile, una pentru catedrala San Pietro, alta pentru Capela Sixtină. Dacă vi se pare mult, este bine să aveţi în vedere că în lunile de vară, dar mai ales în august, capitala Italiei este foarte aglomerată, fiind vizitată de sute de mii de turişti de pe întreg mapamondul.

La rândul lor, majoritatea locuitorilor Romei sunt plecaţi în luna august în vacanţă, astfel că traficul rutier este mult mai puţin aglomerat. Nu vă puteţi lăuda că aţi văzut Roma dacă nu aţi fost la Panteon, cel mai bine conservat dintre toate templele antice, sau la Forumul Roman, centrul vechi al Romei, ansamblu de vestigii care datează din mai multe perioade istorice. Mai trebuie văzută şi Galeria Borghese, catalogată ca fiind unul dintre cele mai frumoase muzee mici din lume.

Colosseumul vă va impresiona cu siguranţă. În jurul monumentului mişună "gladiatori" gata oricând pentru o fotografie, bineînţeles contra cost: 5-10 euro. Suvenirurile în zonă sunt scumpe.

Trebuie să ştiţi că vara, dar în special în august, este foarte cald, astfel încât cei cu afecţiuni cardiace şi nu numai trebuie să evite locurile expuse direct la soare, unde temperaturile sunt ca din cuptor, din cauza pietrelor. De altfel, la multe dintre obiectivele turistice sunt atenţionări speciale în acest sens.

Dacă aţi ajuns la Roma, trebuie să ştiţi că între orele 14.00 şi 16.00, cele mai multe magazine sunt închise, ca şi după orele 20.00.

Atenţie la hoţii de buzunare! Aceştia vă pot găsi în cele mai aglomerate locuri. Este contraindicat să purtaţi borseta sau aparatul foto la vedere.

Piaţa Navona şi Pantheonul sunt închise joia, iar muzeele Vaticanului sunt gratuite în ultima duminică din lună, fiind astfel şi mai aglomerate ca de obicei. Închirierea unei maşini în Roma este un demers costisitor şi ineficient.

Metroul rămâne o soluţie mai ieftină decât autobuzele speciale pentru turişti. Evitaţi să circulaţi noaptea pe lângă staţia de metrou Termini (lângă gară). Metroul poate fi luat în calcul atunci când mergeţi la Vatican.

În magazinele care percep coperto, taxa trebuie plătită chiar dacă beţi doar o cafea şi un suc. Evitaţi restaurantele din zona Vaticanului, a Forumului roman şi în general cele foarte aproape de obiectivele importante, care sunt scumpe şi proaste.

Puteţi ajunge la Roma cu autocarul, preţul unui pachet care include vizite şi la alte oraşe europene plecând de la 420 de euro pentru 10 nopţi şi mic dejun. Cursele directe se fac din toate zonele ţării, dus-întors aproximativ 150 de euro. Cu avionul, un pachet de patru nopţi la un hotel de trei stele şi mic dejun costă minimum 380 de euro, fără taxe.