Ţara lui Orban-împărat

Legea fundamentală în forma votată luni serveşte intereselor unui singur partid: Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, apreciază analişti politici, specialişti în probleme constituţionale, lideri europeni şi opinia publică . Noua Constituţie conţine referiri la creştinism, la Sfântul Ştefan şi la fetuşi. Restrânge drepturile minorităţilor şi pe cele ale Curţii Constituţionale.

Ungaria va avea, de acum înainte, o Constituţie ultraconservatoare. Mai mult, premierul de dreapta Viktor Orban şi formaţiunea sa - Fidesz - au introdus asemenea prevederi încât să îşi poată menţine o putere considerabilă şi dacă ar pierde următorul mandat. Noul act fundamental a stârnit atât critici pe plan intern, cât şi la nivel european. Fără efect însă. De vreme ce dispune de două treimi din mandatele din Parlament, Viktor Orban nu a avut probleme în a o trece prin Parlament: a fost adoptată cu 262 de voturi pentru. 44 de parlamentari au votat împotrivă şi unul s-a abţinut.

Oameni politici din opoziţie şi o mare parte din populaţia Ungariei  au criticat noua Constituţie. În primul rând, pentru că a fost adoptată numai prin votul partidelor din coaliţia guvernamentală - Fidesz şi creştin-democraţii. Coaliţia guvernamentală a refuzat orice fel de negocieri cu opoziţia, şi era clar că amendamentele acesteia vor fi respinse. În al doilea rând, pentru că administraţia Orban s-a opus organizării unui referendum pentru aprobarea noii legi fundamentale - mai ales că, potrivit sondajelor, 56 la sută din populaţie ar fi spus „da".

Referiri homofobe şi anti-avort

Apoi, pentru că legea fundamentală pune prea mult accent pe trecut:  însuşi preambulul se referă la continuitatea statului Sfântului Ştefan, pe  valoarea de simbol a Coroanei Ungare şi pe caracterul creştin al statului este o reîntoarcere la perioada interbelică ultraconservatoare. De altfel, după votarea Constituţiei,  Uniunea Mondială a Maghiarilor a organizat o festivitate în faţa Parlamentului în care s-a scos în evidenţă apartenenţa spirituală veşnică la Ungaria a tuturor teritoriilor care în cursul istoriei s-au aflat sub oblăduirea Sfintei Coroane Ungare.

Chiar dacă nu condamnă în mod direct homosexualitatea, sub influenţa creştin-democraţilor, în Constituţie s-a subliniat sanctitatea căsătoriei dintre un  bărbat şi o femeie ca bază a familiei. De asemenea, s-a consfinţit că un nou născut se consideră fiinţă vie din momentul conceperii sale, ceea ce, susţin critici ai legii fundamentale, ar putea duce la legi mai severe în domeniul avorturilor.

Asigurarea puterii lui Orban

Membrii Jobbik au boicotat votul final   Foto: reuters

Legea fundamentală conţine însă şi prevederi ce sunt pe cale să transforme Ungaria într-o autocraţie, afirmă analiştii. Orban dă practic dreptul membrilor Consiliului Bugetar (ai cărui membri sunt aleşi pentru nouă ani) să dizolve Parlamentul dacă bugetul nu respectă prevederile constituţionale  - în ceea ce priveşte mărimea datoriei. Astfel, se deschide calea schimbării regimului politic al opoziţiei în cazul în care aceasta ar câştiga următoarele alegeri, deoarece membrii organismului abia au fost numiţi în februarie de Viktor Orban.

Alte puncte supuse tirului de critici se referă la îngrădirea accesului la Curtea Constituţională (de pildă, prin reducerea vârstei judecătorilor) şi limitarea competenţelor acestui for. Însuşi fostul preşedinte al ţării, László Sólyom, a criticat îngrădirea drepturilor Curţii Constituţionale, al cărui preşedinte a fost ani la rând.

Drepturi restrânse pentru minorităţi

Viktor Orban a trecut cu uşurinţă constituţia prin Parlament Foto: AFP

La capitolul drepturi pentru minorităţi, noua Constituţie face un mare pas înapoi. O lacună serioasă este considerată negarantarea cultivării limbilor materne ale minorităţilor, precum şi desfiinţarea funcţiei de comisar pentru problemele minorităţilor (ombudsman). Unele formulări iniţiale au fost totuşi modificate şi nu au mai fost incluse în textul definitiv, cum a fost propunerea de a schimba denumirea de judeţ în comitat sau prevederi legate de răspunderea Ungariei faţă de maghiarii de dincolo de graniţe.

Articolele iniţiale în această problemă au fost considerate de Comisia Europeană drept amestec în treburile interne ale altor ţări. Aflat la Budapesta, secretarul general al ONU i-a sfătuit pe autorii proiectului  Constituţiei să ceară părerea unor foruri europene şi internaţionale, cum ar fi Comisia de la Veneţia sau ONU.

Partidul Socialist Ungar, de opoziţie, nu a participat nici la redactarea legii fundamentale şi nici la vot. Ca un gest de frondă, aproximativ 200 de membri şi simpatizanţi ai partidului au inaugurat, pe malul Dunării, un monument intitulat Piatra Republicii Ungare, ce simbolizează, spun autorii, sfârşitul republicii, deoarece noua constituţie denumeşte ţara doar Ungaria.

Votul din Parlament a fost precedat de numeroase alte demonstraţii. Mai multe mii de persoane au participat la un protest organizat prin intermediul reţelelor de socializare. O serie de ONG-uri au organizat de asemenea proteste, printre care Charta Democratică, al cărei lider este fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany. LMP, de opoziţie, şi-a chemat simpatizanţii la o manifestaţie de protest şi se aşteaptă proteste şi zilele viitoare.

"Noua Constituţie este calul troian al unui sistem politic mai autoritar, menit să asigure rămânerea unui singur partid la putere.''
Guy Verhofstadt
liderul grupului liberal din PE

„Calul troian" al Fidesz

Noua Constituţie maghiară a fost sever criticată de societatea civilă europeană şi de o parte a Parlamentului European. Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal din PE, a declarat pentru website-ul EurActiv că noua lege fundamentală a Ungariei este „calul troian al unui sistem politic mai autoritar, menit să asigure rămânerea unui singur partid la putere". Noua lege fundamentală „ameninţă valorile europene" şi e menită să asigure „o supermajoritate în Parlamentul ungar a Fidesz-KNDP" (Partidul Popular Creştin-Democrat cu care Fidesz este aliat la guvernare). Acesta este avertismentul dat publicităţii într-o declaraţie comună a grupului liberal din PE, Amnesty International, Civil Liberties Union, Comitetul Helsinki şi alte organizaţii internaţionale şi naţionale maghiare pentru drepturile omului.

„Troc politic" în PE?

Grupul Socialist şi Democrat din PE a rămas însă deosebit de tăcut pe aceasta temă. Surse din cadrul grupului au declarat pentru EurActiv că este vorba de un troc politic cu popularii europeni, grup din care face parte Fidesz. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru EUobserver că decizia privind Constituţia este a maghiarilor şi că ţara rămâne o democraţie constituţională.

Avertisment al ONU

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a îndemnat ieri Ungaria să se adreseze îngrijorărilor internaţionale privind noua Constituţie şi noua lege a mass-media. „Revoluţia Ungariei e o lecţie clară pentru alte ţări, unde oamenii vor libertate şi schimbare, după ani de represiune", a declarat ieri Ban Ki-Moon într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele maghiar, Pál Schmitt, la Budapesta. „Sper că guvernul ungar va continua să promoveze reformele sale şi să susţină principiile democratice fundamentale", a mai spus el.

Germania: Constituţia nu e compatibilă cu valorile UE 

Germania a avertizat ieri guvernul Ungariei că noua Constituţie maghiară nu e compatibilă cu valorile UE. „Urmărim cu mare atenţie şi cu oarecare îngrijorare ce se întâmplă în Ungaria", a declarat ministrul adjunct de Externe al Germaniei, Werner Hoyer. „Legea mass-media, adoptată la începutul anului, arată atitudinea faţă de drepturile fundamentale şi, în ciuda unor amendamente, nu e compatibilă cu valorile UE. Îngrijorările noastre sunt şi mai mari după adoptarea Constituţiei", a spus el.

Criticile Berlinului vin în ciuda faptului că noua Constituţie conţine reguli stricte privind datoria publică, o schimbare pe care Germania ar fi dorit să o facă toate guvernele europene. Ministerul de Externe maghiar a răspuns ieri Germaniei, pe website-ul său, calificând criticile drept „şocante şi inacceptabile" şi observând că acestea „evaluează o problemă politică internă". Ministerul ungar consideră „inacceptabil" faptul că declaraţia lui Hoyer se referă şi la Legea mass-media, pe care guvernul maghiar „a modificat-o conform cerinţelor UE".