Şantajul italian

Imigranţii din insula italiană Lampedusa au provocat un conflict deschis între Germania şi Italia.

Berlinul s-a supărat, deoarece Roma încalcă regulile spaţiului Schengen şi le permite imigranţilor să circule prin Europa cu ajutorul permiselor de rezidenţă temporară. Prin intermediul acestui truc murdar, Italia încearcă să forţeze mâna europenilor, astfel încât aceştia să conştientizeze problema imigranţilor. Un şantaj inacceptabil. Dar şi Roma are partea ei de dreptate: imigranţii reprezintă problema întregii Europe, nu doar a ţărilor de la Mediterană. Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a fost unul dintre primii care a salutat revoltele din lumea arabă. Dar nu se poate să aplauzi revoltele pentru libertate şi apoi să dai înapoi, când este vorba să te confrunţi cu urmările acestor mişcări.

Italia şi Malta nu trebuie să plătească singure pentru chinurile unui proces de transformare, care, pe termen lung, este în interesul întregului continent. Actualul val de imigranţi este un fenomen de tranziţie, deoarece înţelegerile pe care Europa le avea cu despoţii arabi nu mai sunt valabile. Acum, Europa trebuie să se gândească la alte acorduri şi să investească mai mult în ţările arabe confruntate cu schimbări pentru a le îndrepta spre un deznodământ positiv şi pentru a le demonstra oamenilor că democratizarea este recompensată. Pe de altă parte, aceste ajutoare ar permite Comisiei Europene să dispună de un avantaj în negocierile privind rezolvarea crizei imigranţilor. Mai mult ca înainte, Europa ar trebui să-şi condiţioneze ajutorul de progresele acestor ţări pe calea democraţiei. Dar ce e de făcut cu imigranţii care au ajuns deja în Europa? Ar fi bine ca nordul Europei să-şi arăte mărinimia în acest caz. Ceea ce reprezintă o mare problemă pentru Italia şi Malta, ar fi o problemă minoră, dacă ar da o mână de ajutor toate cele 27 de membre ale Uniunii Europene. Mai ales, dacă speră ca în viitor să obţină sprijinul ţărilor din sud pe anumite dosare.