Revoluţia lui Orban continuă cu reforma cultelor religioase

După legea presei, trecerea şomerilor la muncă în folosul comunităţii şi revizuirea Constituţiei, acum guvernul şi majoritatea sa din Parlament adoptă o nouă lege restrictivă a cultelor. Doar 14 din cele 358 de Biserici şi asociaţii religioase înregistrate vor fi recunoscute legal pentru că îndeplinesc criteriile: au cel puţin 1000 de membri şi o prezenţă de 20 de ani în Ungaria.

Noul text legislativ adoptat pe 12 iulie de Parlamentul ungar este foarte diferit de cel agreat cu comunităţile şi nu acordă un statut oficial decât unui număr mic de Biserici, în dauna unor Biserici evanghelice şi a metodiştilor, scrie corespondenta ziarului „Le Monde” la Viena.

Potrivit noii legi, Parlamentul, şi nu un tribunal sau un minister, este singura autoritate competentă de a recunoaşte o religie, cu o majoritate de două treimi. „Parlamentul ungar a adoptat cea mai restrictivă lege asupra religiei din Europa. Această nouă lovitură legislativă este o mostră teribilă a stării democraţiei în această ţară”, susţine expertul Joseph Grieboski.

La rândul lor, comunităţile evanghelice acuză „cea mai mare discriminare de după căderea comunismului”. Şi budiştii, musulmanii, mormonii sau iehoviştii sunt nemulţumiţi că nerecunoaşterea lor îi privează de banii donaţi de contribuabili prin direcţionarea a 1% din impozite către o Biserică: catolică, protestantă, baptistă sau ortodoxă. Totuşi de acum înainte sunt recunoscute, ca biserici istorice, şi bisericile ortodoxe din Ungaria, printre care şi Biserica Ortodoxă Română.

Premierul Viktor Orban, care se sprijină pe Biserica Catolică, a decis să le încredinţeze catolicilor un mare număr de şcoli şi de grădiniţe la nivel local,  iar creştinismul a fost trecut în Constituţia adoptată în aprilie ca „cimentul istoric al naţiunii”. Unii părinţi au protestat deja împotriva unui sistem de învăţământ prea confesional.

Există însă şi reprezentanţi ai clerului care apreciază ca pozitivă reforma „religioasă” a lui Orban. „Era nevoie de o lege nouă care să facă mai dificilă apariţia unui număr mare de comunităţi mici, care nu pot fi calificate drept Biserici”, a declarat Zoltan Tarr, secretar general al Bisericii Reformate ungare, care revendică o cincime din cei 9,9 milioane de locuitori ca enoriaşi. În opinia sa, Actul asupra Bisericilor din 1990 era prea liberal, iar varianta legislativă adoptată a ţinut cont de input-ul tuturor grupurilor religioase. Laszlo Debreceni, unul dintre liderii Bisericii lui Dumnezeu, susţine însă că textul final al legii este foarte diferit de cel agreat cu comunităţile religioase în luna mai.

Doar 14 din cele 358 de Biserici şi asociaţii religioase înregistrate vor fi recunoscute legal pentru că îndeplinesc criteriile: au cel puţin 1000 de membri şi o prezenţă de 20 de ani în Ungaria.