Viktor Orban şi lex CEU - Câtă susţinere mai are premierul Viktor Orban şi cum arată mişcarea #REZIST în variantă maghiară?
0Problemele apărute în ultima perioadă în Ungaria, cu puternicele manifestaţii de stradă de la Budapesta şi din oraşele mari ale ţării vecine par să contrazică imaginea puternică pe care premierul Viktor Orban a afişat-o în ultimii ani.
Ne-am obişnuit ca liderul de la Budapesta să fie mereu un măr al discordiei, o voce puternică împotriva Uniunii Europene, deşi beneficiază din plin de avantajele acesteia, un stindard al unui naţionalism puternic care nu ezită să incite la lipsă de toleranţă. Derapajele de la linia democratică au părut îngrijorătoare din momentul în care acesta a ocupat fotoliul de premier, iar partidul condus de el FIDESZ a fost primit cu multe aplauze din partea maghiarilor. Mai mult chiar încurajarea acţiunilor extremiste de la ridicarea de garduri de sârmă ghimpată la graniţă, la limitarea presei care i se opunea, la încurajarea minorităţii maghiare din ţările vecine de a avea o atitudine ostilă politicii statelor din care fac parte, apropierea de Rusia lui Vladimir Putin, nu doar la nivel declarativ ci chiar prin proiecte economice importante, toate aceste actiuni şi multe altele asemănătoare au părut a fi pe placul susţinătorilor săi şi că nimeni nu i se opune.
Totuşi lucrurile stau departe de a fi atât de clare. Ceea ce se petrece acum în Ungaria, cu manifestaţii de stadă de peste 70 000 de persoane pentru a susţine o universitate (Central European University) este expresia unor opoziţii coerente coagulată în Ungaria de ceva vreme.
Imaginea unui rău venit din afară ca să distrugă naţiunea este o tehnică de manipulare destul de veche folosită în politică inclusiv în Al Doilea Război Mondial şi dând nastere unor monstruozităţi greu de închipuit - Holocaustul, mii de pogromuri şi epurări etnice, care au afumat Europa în prima jumătate a seculolului trecut.
Ultimul personaj negativ identificat de administratia lui Viktor Orban a fost George Soros. Numele lui a apărut şi pe buzele politicienilor de la Bucureşti când s-au trezit cu Piata Victoriei inundată de oameni sătui de corupţie şi legi nedrepte. Fără a se putea dovedi vreo implicare, el a fost prezentat ca „părintele” acestor tulburări.
Revenind la ce se petrece în Ungaria, avem senzaţia că marea majoritate a opiniei publice este de parte premierului maghiar indifferent cât de mult ar derapa. Lucrurile însă sunt depate de a fi chiar aşa. Manifestările împotriva derapajelor sale s-au înmulţit, iar lex CEU a scos mii de oameni în stradă.
Am încercat să privim lucrurile în profunzime dincolo de aspectele care se traduc în presa internaţională şi am cerut o poziţie analistului Edit Zgut, de la Institutul Political Capital din Budapesta.
„Este posibil să fi văzut că la aproximativ 70 000 de persoane protează împotriva deciziei Guvernului. Sloganurile pe care puteai să le citeşte zilele trecute cereau Preşedintelui Janos Ader să nu semneze lex CEU, dar acestea au fost amestecate cu alte voci generale de disidenţă. Efectiv lex CEU a declanşat nemulţumirea pe scară largă în societatea ungară din cauza temerilor că Guvernul ameninţă libertatea de educaţie şi libertatea de exprimare. Faptul că autorităţile guvernamentale au promulgat „lex CEU” şi au prezentat-o ca o măsură împrotiva „amestecului extern“, ar putea face ca rezistenţa socială să crească şi mai mult înainte de viitoarele alegeri. Propunerea unei legi împotriva „agentului străin“, era de aşteptat să genereze reacţii ascuţite, în special la nivel internaţional, dar cum am menţionat acestea au fost amendate de sloganurile prezentate zilele trecute. Campania Guvernului împotriva instituţiilor susţinute financiar de fundaţiile lui George Soros continuă aşadar cu introducerea „legii agentului străin“ în Adunarea Naţională. În ciuda faptului că ei pretind legea se bazează pe exemplul american, propunerea urmează în mod evident modelul rusesc. Demonizând organizaţiile finanţate de George Soros se caută dizolvarea ONG-urilor acestuia şi celelalte care critică Guvernului în acelaşi time. Interesant este că dacă legea intră în vigoare, organizaţiile nonguvernamentale care primesc mai mult de 7.2 milioane HUF (23.200 euro) pe an din străinătate vor trebui să se înregistreze într-un regim special. În plus, dacă o organizaţie a societăţii civile primeşte finanţare din străinătate peste limita menţionată mai sus, trebuie să declare că a devenit o „organizaţie susţinută din străinătate“ şi vor fi obligaţi să afişeze acest lucru pe fiecare dintre materialele media şi publicaţii. Parlamentul ungar va vota în priviţa acestei legi în 4-5 săptămâni. Partidele de stânga şi opoziţia liberală (inclusiv mişcarea Momentum) sunt pe partea protestatarilor şi condamnă acţiunile FIDESZ, desigur” a mai precizat Edit Zgut.
Din păcate, în seara de luni Preşedintele Ungariei, Janos Ader, a promulgat lex CEU, legea controversată care stabileşte noi cerinţe pentru universităţile străine şi care ar putea duce la închiderea Universităţii Central-Europene (CEU), instituţie finanţată de miliardarul american de origine ungară George Soros, transmite Reuters.
Cum arată opoziţia maghiară pe care nu o cunoaştem
Cele petrecute acum sunt expresia nemulţumirii colective acumulată în timp şi care a izbucnit atunci când Guvernul lui Viktor Orban a încercat să se atingă şi de drepturile propriilor cetăţeni. Această nemulţumire este prezentă în societatea maghiară de ceva vreme, chiar dacă în presa occidentală aceste informaţii răzbat mai puţin. Ba chiar există o mişcare, oarecum asemănătoare cu batjocorita #Rezist de la noi. Zic oarecum pentru că după cum veţi vedea mişcarea intitulată Momentum caută să se coaguleze într-o formă de expresie politico-civică redutabilă.
Pentru a avea o imagine mai aproape de societatea civilă maghiară am rugat-o pe analistul de politică externă Edit Zgut să ne răspundă la câteva întrebări despre această nouă formaţiune.
C.P. Este adevărat că George Soros se află în spatele acestei entităţi şi că a fost creată pentru a coagula fluxul anit-Orban în Ungaria? Numele lui George Soros a fost evocat de unele partide politice din România atunci când au încercat să explice protestul masiv împotriva corupţiei, care a avut loc în Piaţa Victoriei din Bucureşti la începutul anului. Cu toate acestea, nimeni nu a putut demonstra că George Soros a jucat vreun rol în demonstraţiile acestea.
E.Z. „Din câte ştim Soros nu are nimic de-a face cu mişcarea Momentum. Acest mesaj (adică SOROS este în spatele aceastei entităţi) este doar o parte a campaniei dure a guvernului maghiar care încearcă să distrugă credibilitatea mişcării. Viktor Orbán a anunţat Anul de revoltă împotriva celor mai importante ameninţări care a fost întruchipate de Soros (mass-media la nivel mondial liberal, guvernarea globală, capitalul global şi a societăţii deschise). ”
C.P. Sunt liderii mişcării Momentum suficient de buni pentru a reprezenta o voce puternică în Ungaria? Există un sprijin al maghiarilor pentru ei? Ar fi capabili să intre în Parlament în 2018 după alegerile generale?
E.Z. „Aş da un răspuns comun la aceste întrebări: este vorba despre un partid nou care s-a format în mod oficial recent şi nimeni nu a auzit de ei până în urmă cu câteva luni. Conform primului sondaj realizat de Institutul Iránytű (apropiat de partidul Jobbik din Ungaria, care reprezintă extrema dreaptă) Momentum ar putea ajunge la pragul electoral de 5%, dar un sondaj nu înseamnă mare lucru. Spre deosebire de alte mişcări de opoziţie lansate după 2010, Momentum nu este doar o singură organizaţie ad-hoc, care încearcă să mobilizeze oamenii în primul rând pe Social Media. Pe baza activităţii lor din 2015 şi până astăzi, se poate concluziona că aceasta a fost construită treptat, cu paşi mici, de ei de-a lungul unor linii de o strategie alcătuită conştient. Chiar dacă în prezent, acţiunile lor sunt, în principal prezente în Budapesta, organizaţia a început dezvoltarea unor baze organizaţionale şi în restul ţării. (Momentum sunt prezenţi şi în trei din cele mai mari oraşe din afara capitalei: Győr, Szeged şi Miskolc). Rămâne să vedem dacă acţiunile lor au fost centrate doar pe o singură problemă sau vor fi capabili de a se construi ca partid politic pe termen lung. ”
C.P. Cărei categorii de oameni/ electorat se adresează Momentum: socialist, naţionalist, central-dreapta?
E.Z. „În ceea ce priveşte ideologia este greu de clasat Momentum, deoarece aceştia încă nu au elaborat un adevărat profilul ideologic. Definiţia pe care şi-o arogă este că „Momentum nu poate face politică în cadrul ideologic tradiţional“, deoarece potrivit lor liberalismul sau conservatorismul are sens diferit pentru fiecare dintre noi. ”
C.P. Ar putea fi posibil pentru mişcarea Momentum să facă o alianţă cu partidele socialiste maghiare astfel încât să obţină mai multe locuri în Parlament?
Se încarcă comentariile...
