VIDEO Scandalul Severin creează dispute aprinse în UE/ Bugetele pentru lobby puse la vedere

VIDEO Scandalul Severin creează dispute aprinse în UE/ Bugetele pentru lobby puse la vedere

Robert Mack (Burson-Marsteller, stânga), Jose Lalloum (EPACA, centru) şi Daniel Prior (The Brussels Office)

În timp ce euroaleşii discută noile reguli pentru lobbyişti, grupurile de interese reclamă faptul că accesul condiţionat la europarlamentari e un atac la democraţie. Militanţii pentru transparenţă plusează şi cer ca firmele să specifice clar ce sume de bani investesc în activitatea de lobby.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un registru al lobbyiştilor pentru Comisia Europeană şi Parlamentul European e o „idee mai bună" faţă de regulile existente acum, susţin grupurile care militează pentru transparenţă la Bruxelles.

Nu existau suficiente detalii pentru aplicarea sancţiunilor, nu existau nici destule condiţii în care se puteau depune plângeri, iar aceste lucruri - spun militanţii pentru transparenţă - se vor schimba cu noul registru ce va fi votat astăzi în şedinţa plenară a Parlamentului European de la Strasbourg. Jana Mittermaier, şef al Transparency International Bruxelles, a declarat că un registru de transparenţă obligatoriu ar trebui impus la nivelul tuturor instituţiilor UE.

Citiţi şi:

Lobbyiştii din UE, consemnaţi la raport

Codul lui Buzek contra euroşpăgii

„Un vot în favoarea registrului propus ar fi un reper important pentru transparenţa activităţilor de lobby din UE. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare fără întârziere. Ele vor fi eficiente numai dacă sunt aplicate şi în spiritul noului cod de conduită pentru europarlamentari. Registrul va fi un test de angajament al tuturor părţilor implicate în activităţile de lobby pentru o mai mare deschidere", a spus Mittermaier.

Sumele investite „trebuie declarate"

Registrul de transparenţă se discută în urma scandalului  „Mită contra amendamente", în care a fost implicat şi eurodeputatul Adrian Severin şi care „a arătat publicului ce se poate întâmpla dacă europarlamentarii au joburi secundare care implică lobby-ul", după cum ne-a declarat Paul de Clerck, reprezentant al organizaţiei de experţi Friends of the  Earth.
 
„Vrem ca firmele să completeze cât mai multe detalii referitoare la activităţile lor de lobby şi să specifice clar ce sume investesc în acest scop. Lobbyiştii vor avea acces în instituţii, nimeni nu-i va opri, atât timp cât sunt suficient de transparenţi", susţine De Clerck.

Organizaţia Business Europe, unul dintre cele mai influente grupuri de lobby de la Bruxelles, a declarat în ultimii trei ani acelaşi buget pentru activitatea de lobby, o sumă de 600.000 de euro, ceea ce reprezintă o parte minusculă din profitul lor, mai spune De Clerck.

Registrul actual al PE şi CE are caracter voluntar - nu implică obligaţia legală ca toate firmele de lobby să se înregistreze. „După scandalul «Mită contra amendamente», este şi mai clar că avem nevoie de un registru obligatoriu, idee susţinută de grupuri pentru transparenţă şi de către mulţi europarlamentari", spune De Clerck. Faptul că legislaţia e vagă le permite companiilor să stea departe de lumina reflectoarelor atunci când vine vorba de mari sume de bani investite în activitatea de lobby.

Reacţia lobbyiştilor

„Noi nu ne ferim de reguli mai dure pentru lobbyişti, mai ales datorită rolului deosebit pe care îl jucăm în procesul democratic, atât timp cât aceste reguli se aplică tuturor la fel şi atât timp cât nu restricţionează accesul celor de pe teren la decidenţi, pentru că acesta este un aspect foarte important al procesului democratic", ne-a declarat Jose Lalloum, preşedintele asociaţiei EPACA a organizaţiilor de lobby şi Partener Management al organizaţiei LOGOS.

„În orice domeniu există oameni de pe teren care înţeleg efectele legislaţiei discutate mult mai bine decât cei din instituţiile europene care iau deciziile. E o chestiune de informare a decidenţilor pentru a le permite să creeze legislaţie mai bună, să aibă iniţiative mai bune şi politici mai bune", a afirmat şi Daniel Prior, consultant pentru compania de lobby The Brussels Office. Paul de Clerck susţine însă că mai multă transparenţă şi reguli mai stricte şi pentru europarlamentari nu vor pune în pericol democraţia. El spune că declararea detaliilor financiare ale companiilor este, din contră, un lucru bun pentru procesul de decizie şi, deci, pentru public.

URMĂREŞTE Dezbaterea Adevărul Europa din Parlamentul European de la Bruxelles despre etică şi lobby


Lobbyiştii „nu reprezintă omul de rând"

„Lobbyiştii nu reprezintă oamenii de rând, omul de pe stradă, ci marile companii cu bugete groase care investesc în astfel de activităţi. O persoană obişnuită nu şi-ar permite să plătească un lobbyist cu mii de euro pe o singură zi de muncă", spune el. Scandalul generat de Adrian Severin şi alţi trei europarlamentari a devenit un termen de referinţă pentru oamenii din sau din jurul procesului de decizie de la Bruxelles. Dacă nu vom avea nişte reguli mai stricte, ne vom lovi din nou de situaţii tip „Mită contra amendamente", spune De Clerck.

"Cazul «Mită contra amendamente» a arătat publicului ce se poate întâmpla dacă europarlamentarii au joburi secundare care implică lobby-ul. "
Paul de Clerck
reprezentant al organizaţiei de experţi Friends of the  Earth

Dezbatere adevărul

Adevărul Holding, cu sprijinul Institutului pentru Politici Publice, organizează pe 17 mai, la Bucureşti, dezbaterea „Mediul de afaceri şi influenţarea deciziilor publice".  Cum poate influenţa mediul de afaceri politicile publice în mod transparent şi legitim? Este nevoie de o lege a lobby-ului? Cât de transparentă trebuie să fie relaţia dintre grupurile de interese, lobbyişti şi decidentul politic? Sunt întrebări la care vor răspunde reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, societăţii civile, lobbyişti şi lideri de opinie.

citeste totul despre: