Ungurii şi ucrainenii din Transcarpatia refuză mobilizarea decretată de Kiev. Protestatarii au blocat o autostradă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste 100 de persoane au blocat, marţi, autostrada Kiev-Ciop din sud-vestul Ucrainei, la 30 de kilometri de frontiera cu Ungaria pentru a protesta faţă de mobilizarea care are loc în prezent pentru luptele din estul ţării, relatează AFP.

„Suntem împotriva mobilizării", „Vreau ca tatăl meu să rămână în viaţă", "Să meargă la război funcţionarii şi fiii lor!", se putea citi pe afişele lor.

Circa 100 de camioane care veneau din Europa erau blocate de această mişcare de protest.

Implicat de la jumătatea lui aprilie într-o „operaţiune antiteroristă" împotriva separatiştilor proruşi din estul ţării, Guvernul ucrainean a decretat săptămâna trecută o nouă mobilizare în timp ce luptele se intensifică şi devin din ce în ce mai sângeroase.

„Este un război în est (...) de ce trebuie să moară acolo oameni din Transcarpatia (în celălalt capăt al ţării)?", s-a indignat Iuri, în vârstă de aproximativ 50 de ani.

„Persoanele refugiate din est se odihnesc în sanatorii în regiunea noastră. De ce nu sunt mobilizaţi ei?", a declarat la rândul ei Tetiana, în vârstă de 30 de ani, care a refuzat să îşi spună numele de familie.

Regiunea Transcarpatia este locuită de o numeroasă comunitate maghiară, dar şi de etnici ucraineni şi români. 

Reacţia MAE

În timp ce membrii minorităţii româneşti din Ucraina s-au alăturat acestei mişcări, blocând mai multe drumuri în sud-vestul ţării, Ministerul român al Afacerilor Externe s-a declarat, marţi, "îngrijorat de situaţia care a generat aceste proteste".

„Ministerul urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară (mobilizarea, n.red.), în contextul nemulţumirii exprimate de tinerii de origine română", arată un comunicat.

Declarând că înţelege motivele pentru care Kievul a decretat această mobilizare, Bucureştiul susţine că se aşteaptă ca "aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice". Potrivit MAE, autorităţile române au cerut "elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale şi a fost exprimată, în acest context, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice".

Potrivit datelor oficiale, minoritatea românească din Ucraina numără aproximativ 151.000 de persoane (şi ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi), cele două ţări având o frontieră comună de 650 de kilometri lungime. În regiunea Cernăuţi trăiesc 181.780 de românofoni, iar în regiunea Transcarpatia sunt 32.152 de etnici români.

Locuitorii din ţinutul Herţa s-au adresat preşedintelui Ucrainei, Parlamentului, ministrului Apărării, conducerii regiunii şi altor instituţii din ţară solicitând anularea ordinului de mobilizare a tinerilor. Ei au precizat că românii din regiunea Cernăuţi au fost întotdeauna oameni paşnici şi nu doresc ca în Ucraina să fie vărsare de sânge.

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/cern-u-i" target="_blank">View the story "Cernăuţi " on Storify</a>]

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite