Un an de la puciul eşuat din Turcia. Recep Tayyip Erdogan ameninţă să le „smulgă capul trădătorilor“ FOTO VIDEO
0
Sute de mii de turci au marcat în noaptea de sâmbătă spre duminică un an de la tentativa de lovitură de stat împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, care a promis să le „smulgă capul trădătorilor“.
Pentru a marca acest eveniment care a traumatizat Turcia, Erdogan a participat la un miting de amploare la Istanbul, unde a inaugurat un memorial dedicat celor 250 de victime ale puciului eşuat, iar apoi a susţinut un discurs în Parlament, la Ankara, după care a inaugurat un alt memorial, de data aceasta în faţa palatului prezidenţial, relevă AFP, preluată de News.ro.
Eşecul puciului a fost salutat de Erdogan ca o „victorie a democraţiei“, însă riposta sa în forţă, marcată de arestări şi destituiri în masă a provocat îngrijorarea ţărilor europene şi unor ONG-uri cu privire la drepturile omului.
Acuzându-l pe predicatorul Fethullah Gülen că se află în spatele puciului, fapt negat de acesta, Ankara a lansat epurări de o amploare fără precedent împotriva unor presupuşi susţinători ai acestuia - peste 50.000 de persoane au fost arestate, iar peste 100.000 destituite în valuri succesive.
„Vom smulge capul trădătorilor“, a ameninţat sâmbătă noaptea Erdogan, într-un discurs înveninat, în apropiere de Podul Martirilor de la 15 iulie, peste Bosfor, la Istanbul, în faţa unei mulţimi de câteva sute de mii de persoane.
Foto: EPA
Reiterându-şi susţinerea faţă de reinstituirea pedepsei cu moartea, Erdogan a propus introducerea unei ţinute unice pentru presupuşii pucişti încarceraţi, după modelul combinezonului portocaliu destinat deţinuţilor de la închisoarea militară americană de la Guantanamo.
„Ne vom apăra preşedintele până la capăt“
Într-o ceremonie, desfăşurată duminică dimineaţa în faţa Parlamentului de la Ankara, bombardat de pucişti anul trecut, Erdogan a adus un omagiu apăsat compatrioţilor săi care au înfruntat tancuri „cu un steag în mână şi cu credinţa lor în inimă“.
Întreaga ţară s-a mobilizat pentru a marca un an de la puciul eşuat. După miezul nopţii, cele aproximativ 90.000 de moschei din ţară au difuzat rugăciuni pentru cei care şi-au pierdut viaţa.
Într-un ecou al mobilizării populare care a contribuit la oprirea puciului de anul trecut, zeci de mii de turci au ocupat pieţele publice, în toată Turcia, participând la o „veghe democratică“ până la miezul nopţii.
„Am fost în stradă încă de la început, anul trecut (...). Sunt aici, astăzi, pentru a face în aşa fel încât (puciul) să nu fie uitat“, a declarat Murat pentru AFP la Ankara.
„Ne vom apăra preşedintele până la capăt“, a dat asigurări Nagihan, o susţinătoare a lui Erdogan. Acest puci eşuat „a permis să se cureţe ţara de terorişti“, a continuat ea, referindu-se la valul de epurări. „Deci a fost un lucru bun, chiar dacă a fost dureros“.
La un an după ce a trăit cea mai violentă formă de constestare a puterii sale, Erdogan, care conduce Turcia din 2003, este mai puternic ca niciodată. O revizuire controversată a Constituţiei îi permite, teoretic, să rămână la putere până în 2029, aminteşte France-Presse.
Epurările nu se opresc
În acest timp, de la tentativa de lovitură de stat încoace, opozanţii îl acuză pe Erdogan de derivă autocratică, însă liderul de la Ankara continuă să respingă vehement criticile, inclusiv pe cele occidentale, denunţând o „lipsă de empatie“ a ţărilor europene, cu care relaţiile s-au tensionat.
Guvernul turc afirmă că măsuri de excepţie, adoptate în cadrul stării de urgenţă instituite de un an, sunt necesare pentru a curăţa statul de elemente güleniste care s-au infiltrat în mod sistematic în structurile acestuia timp de zeci de ani.
Numai vineri peste 7.000 de militari, poliţişti şi angajaţi ai mai multor ministere au fost concediaţi.
Însă, depăşind cadrul presupuşilor susţinători ai lui Gülen, această urmărire a vizat mediile prokurde, ale căror principali lideri politici au fost încarceraţi, jurnalişti critici sau ONG-uri.
De altfel, organizaţia Reporteri fără Frontiere a afirmat că, după puciul eşuat, Turcia s-a transformat în „cea mai mare închisoare din lume pentru profesioniştii mijloacelor de comunicare“ ca urmare a politicii de „persecutare a vocilor critice“.
Toate aceste evoluţii au polarizat profund societatea, care se împarte acum între turci pro şi anti-Erdogan. În ciuda faptului că toate partidele politice au promis unitate după traumatismul de la 15 iulie, peisajul politic este mai fracturat ca niciodată.
O mişcare de protest şi de apărare a „justiţiei“ condusă de liderul principalului partid de opoziţie (CHP), Kemal Kiliçdaroglu, a reuşit să mobilizeze sute de mii de nemulţumiţi.
„În anul care a trecut (...), justiţia a fost nimicită“, iar „starea de urgenţă a devenit permanentă“, a denunţat sâmbătă Kiliçdaroglu într-o sesiune parlamentară extraordinară.
Avertisment lansat de preşedintele Comisiei Europene
În acest timp, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, a scris într-un material publicat de „Bild am Sonntag“ că Uniunea Europeană continuă să întindă o mână Turciei, însă a avertizat Ankara că nu va adera la blocul comunitar dacă reintroduce pedeapsa cu moartea, relatează The Associated Press.
Democraţia, stabilitatea şi succesul economic ale Turciei sunt importante pentru Uniune, a subliniat Juncker. Ankara ar trebui „să se apropie de Europa, în loc să se îndepărteze de noi“, a adăugat acesta.
Jean Claude-Juncker a insistat asupra faptului că Europa este o „uniune a valorilor“, adăugând că dacă Turcia reintroduce pedeapsa cu moartea, Guvernul turc va închide definitiv uşa aderării la UE.
Se încarcă comentariile...
