Turcii i-au netezit lui Erdogan drumul spre tronul de sultan VIDEO

Majoritatea electoratului turc a votat în favoarea modificării Constituţiei pentru a-i conferi puteri sporite preşedintelui, potrivit Comisiei Electorale de la Ankara. Opoziţia reclamă nereguli grave şi cere anularea referendumului.

Circa 51,4% dintre turci au votat la referendumul de duminică în favoarea extinderii prerogativelor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, iar aproximativ 48,6% au votat împotrivă, arată rezultatele anunţate după numărarea tuturor voturilor

Peste 25 de milioane de turci au votat în favoarea modificării Constituţiei pentru a-i oferi prerogative sporite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, în timp ce peste 23,7 milioane au votat împotrivă.

Şeful Comisiei Electorale a Turciei (YSK) a confirmat oficial că referendumul ce îi extinde prerogativele preşedintelui a fost adoptat, relatează Reuters. El a precizat că rezultatele sunt provizorii şi că acestea trebuie confirmate, pentru a deveni oficiale, ceea ce se va întâmpla, probabil, în termen de 11 sau 12 zile.

Rata de participare la scrutin a fost de aproximativ 86%, au precizat autorităţile. În Turcia nu există prag minim pentru ca o consultare populară să fie validă.

Dar chiar şi înaintea anunţului făcut de Comisia Electorală de la Ankara privind câştigarea plebiscitului, Erdogan s-a declarat învingător: „Împreună cu poporul am înfăptuit cea mai importantă reformă din istoria noastră“. La reşedinţa sa din Istanbul, Erdogan a mai vorbit de o „decizie istorică“ a electoratului.

Ieşind în stradă, întâmpinat de o mulţime de susţinători, preşedintele Turciei le-a spus că doreşte cât de curând reintroducerea pedepsei capitale. Dacă nu va dispune de sprijinul necesar în Parlamentul, a adăugat Erdogan, va organiza un nou referendum pe această temă. Ieri, Erdogan a prezidat o reuniune a cabinetului de miniştri, la palatal său prezidenţial din Ankara.

 “NU” la Istanbul, Ankara şi Izmir

În pofida victoriei “da” în ansamblul ţării, tabăra “nu” a câştigat în principalele trei oraşe: Istanbul, Ankara şi Izmir. Şi regiunile din sud-estul ţării, cu populaţie majoritar kurdă, au votat masiv împotriva extinderii prerogativelor şefului statului.

“Este o victorie pentru Erdogan, dar şi o înfrângere. El a pierdut la Istanbul, acolo unde şi-a început cariera politică”, devenind primar în 1994, a scris pe Twitter Soner Cagaptay, analist specializat în Turcia la Institutul Washington.

La Istanbul mii de oameni au ieşit in stradă, în cartierele Kadiköy si Besiktas, prin tradiţie antiguvernamentale. În semn de protest contra preşedintelui Erdogan, mulţi locuitori au ieşit la geam şi au bătut în oale şi crătiţi. La Ankara, simpatizanţi CHP s-au adunat scandând: „umăr la umăr împotriva fascismului“. Portalul critic la adresa guvernului sendika.org a relatat şi despre proteste în faţa Comisiei Electorale de la Ankara.

Veniţi să asiste la un discurs al premierului Binali Yildirm, la Ankara, zeci de mii de susţinători ai AKP şi-au strigat bucuria în stradă, deşi se ateptau la o victorie mai detaşată.

“Acest rezultat arată că o parte din ţară nu vrea să facă ţara mai puternică şi are o mentalitate europeană, cealaltă parte este formată din anatolieni adevăraţi”, a spus unul dintre ei, Mustafa Umit Unsal.

Peste 55% dintre turcii din România au votat împotriva modificării Constituţiei la referendum, iar peste 44,6% au votat în favoarea modificărilor care ar spori puterile preşedintelui, arată rezultatele anunţate după numărarea a 1846 de voturi. Mai exact, 824 de oameni au votat pentru modificarea Constituţiei, iar 1.022 împotrivă.

Scriitorul turc Burhan Sönmez a declrat pentru News.ro că „rRegimul politic al lui Erdogan se raportează la rezultatul referendumului de duminică, prin care preşedintele primeşte puteri sporite, Turcia trecând astfel la republică prezidenţială, ca la o victorie a unui război de o sută de ani. 

„Regimul de la Ankara, acţionează cu sentimentul nostalgiei pentru Imperiul Otoman, dar jumătate din societate se opune acestei schimbări. Mii de oameni sunt în închisoare“, aminteşte scriitorul turc, care adaugă „guvernul încă nu se simte confortabil, deoarece ştie că noi am pierdut un referendum, dar nu am fost încă învinşi”.

Opoziţia susţine că fără buletinele de vot ilegale, tabăra „Nu“ „ar fi câştigat

Opoziţia din Turcia, care se teme că Erdogan va beneficia de putere absolută, contestă rezultatul plebiscitului de duminică. „Acesta a adus un adevăr la lumină, anume că cel puţin 50 la sută dintre turci au votat cu nu“, a subliniat şeful partidului kemalist CHP, Kemal Kilicdaroglu. El a criticat decizia controversată a Comisiei Electorale, de a lua în considerare şi buletinele de vot fără ştampile care nu ar trebui să fie valabile.

Şi formaţiunea prokurdă HDP a anunţat că va contesta rezultatul a două treimi din buletinele de vot. HDP spune că deţine informaţii, potrivit cărora 3-4 procente din voturi au fost manipulate.

Ce se schimbă

Referendumul de duminică din Turcia duce la cea mai mare schimbare politică din ţară de la înfiinţarea republicii, în urmă cu aproximativ 95 de ani. Cele 18 amendamente supuse la vot şi aprobate vizează în primul rând prerogativele puterii executive şi legislative. Cele mai importante dintre ele sunt:

     -Abolirea funcţiei de premier. Preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de doi vicepreşedinţi. 

-   Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură.

 -   Preşedintele nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să îşi menţină afilierea politică. În prezent, preşedintele trebuie să se retragă din partid după alegeri.

  -  Numărul membrilor Parlamentului creşte de la 550 la 600, iar vârsta minimă este coborâtă la 18 ani.

   - Preşedintele poate fi demis de Parlament. În prezent, el poate fi pus sub acuzare de Legislativ pentru trădare.

    - Tribunalele militare vor fi abolite.

   - Preşedintele va putea numit patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judiciare din ţară. 

Cu această victorie, Erdogan, care a scăpat de o tentativă de puci pe 15 iulie, va dispune nu numai de prerogative considerabil consolidate, ci va putea, teoretic, şi să rămână la conducerea statului până în 2029. El a ocupat postul de şef al Guvernului în perioada 2003-2014, înainte de a fi ales preşedinte. Guvernul prezintă această revizuire constituţională drept indispensabilă pentru a asigura stabilitatea Turciei şi pentru a-i permite să facă faţă provocărilor de securitate şi economice.

Erdogan, invitat să revină în AKP

De altfel, Partidul Justiţiei şi Dreptăţii (AKP, islamo-conservator, la putere) îl va invita pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan să revină în formaţiune, între fondatorii căreia se află, a anunţat un oficial din cadrul partidului, relatează The Associated Press.

”Ar fi o mare onoare dacă va accepta”, a declarat, luni, pentru postul privat NTV, vicepreşedintele AKP Mustafa Elitas.

Comunitatea internaţională îndeamnă la „consens“

În replică, Executivul UE a îndemnat Ankara să caute “consensul naţional” în aplicarea modificărilor constituţionale votate. “Ţinând cont de rezultatul strâns al referendumului şi de implicaţiile ample ale amendamentelor constituţionale, le cerem şi autorităţilor turce să caute cel mai amplu consens naţional privind implementarea lor”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

La rândul său, Consiliul Europei a îndemnat conducerea turcă să analizeze cu atenţie următorii paşi, în condiţiile în care rezultatul referendumului de duminică a fost foarte strâns.

Politicieni germani cu cerut luni sistarea negocierilor de aderare a Turciei la UE, suspendarea livrărilor de armament către această ţară, precum şi retragerea soldaţilor germani aflaţi la baza de la Incirlik, pentru a se răspunde astfel votului de la referendumul constituţional desfăşurat duminică.

Caseta

Tensiuni turco-americane

Autoritatile turce au deschis o anchetă împotriva a 17 persoane din SUA, printre care un fost şef al CIA, John Brennan, liderul minorităţii din Senat, Charles Schumer, un fost procuror federal, Preet Bharara, şi un înalt oficial din CIA, Graham Fuller, suspectaţi de legături cu puciul eşuat din 15 iulie 2016.

Lista persoanelor anchetate include cetăţeni americani care au fost implicati în afaceri în Turcia şi cetăţeni turci care locuiesc în SUA. Sunt incluşi şi Michael Rubin şi Henri Barkey, care lucrează pentru un grup de reflecţie axat pe problemele Orientului Mijlociu. 

Pe listă mai figureaza şi cetăţenii turci Faruk Taban, preşedintele Turkic American Alliance (TAA), şi Talha Sarac, de la Turkish American Business Network. Ancheta a fost deschisă de parchetul din Istanbul după ce un grup de avocaţi turci a depus o plângere împotriva celor 17, pe care i-au acuzat de legături cu reţeaua predicatorului islamist Fethullah Gulen, pe care autorităţile de la Ankara îl acuză că s-ar fi aflat în spatele loviturii de stat eşuate, potrivit Anadolu. 

Ei sunt acuzati de „tentativă de răsturnare a ordinii constituţionale“, „tentativă de răsturnare a guvernului turc“ şi „apartenenţă la o grupare teroristă armată“. Anadolu notează că unii dintre aceşti suspecţi s-ar fi întâlnit prima dată pe o insulă de lângă Istanbul chiar în ziua puciului eşuat, iar a doua oară într-un restaurant din Istanbul, două zile mai târziu.