Scenariul 1, 2, 3, 4 sau 5?

Mai sunt câteva zile până când Londra va declanşa ieşirea Regatului Unit din UE. Preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a ţinut să vorbească despre soarta celorlalţi 27 de membri înainte ca Theresa May să facă vreun gest. El n-a prezentat o soluţie, ci cinci scenarii.

Primul ar presupune conservarea stării actuale. Al doilea e singurul exclus de Juncker în chip explicit, şi anume reducerea Uniunii la piaţa unică. Următorul scenariu e şi cel care a produs cele mai multe reacţii: Comisia ar putea îngădui regrupări ale unor state care vor să avanseze împreună în anumite domenii, incitându-le astfel pe celelalte să li se ralieze ceva mai târziu. Varianta 4 a fost numită: să facem mai puţine, dar în mod mai eficient. La sfârşit e menţionat scenariul federalist: puterea, resursele şi deciziile sunt asumate împreună.

Documentul înfăţişat în faţa Parlamentului European, miercurea trecută, porneşte de la realitatea Uniunii actuale: 19 dintre statele-membre sunt în zona euro, doar 22 în Schengen. Bulgarii, românii şi croaţii absentează şi dintr-un cerc, şi din celălalt. Juncker a oferit şi succinte ilustrări ale fiecăruia dintre cele cinci scenarii. Mai aflăm că, până în iunie, vor fi prezentate alte reflecţii despre dimensiunea socială a Europei, despre globalizare, apărarea comună sau finanţe. În septembrie, Juncker ar urma să sintetizeze dezbaterile, în mesajul anual adresat Uniunii.

În 2017, se va discuta mult despre viitor. Punctele de vedere ale guvernelor au început deja să fie exprimate. La Versailles, preşedintele francez, cancelara Germaniei, premierii spaniol şi italian au semnat alaltăieri o declaraţie comună care sprijină varianta a treia. Cea pe care o respinseseră deja ţările din Grupul de la Vişegrad, ca şi mai multe voci de la Bucureşti.

Deputat european fiind, voi face deocamdată doar trei remarci:

Mă întreb, în primul rând, dacă e bine să speculăm ce ar putea face cei 27 după plecarea britanicilor, înainte de a stabili ce le cerem şi ce le oferim acestora. Mă tem că poziţia noastră în negocierea cu Londra va fi slăbită dacă stimulăm incertitudinea şi dezbinarea. Deocamdată, acesta e singurul efect al declaraţiei lui Juncker. Dar poate că până la toamnă, vom regăsi unitatea...

Aş observa, apoi, că toate cele cinci scenarii enumerate de preşedintele Comisiei au ca orizont temporal anul 2025 şi că, aşa cum am arătat deja, ele iau în calcul o Uniune cu 27 de state-membre. Ceea ce înseamnă că extinderea e blocată încă opt ani de acum încolo. Pentru Balcanii de Vest, asta e o veste foarte, foarte proastă. Pentru a preveni reacţii emoţionale, Federica Mogherini s-a dus, imediat după discursul şefului ei, în aproape toate capitalele din regiune, ca să anunţe că porţile Europei rămân deschise.

În fine, aş remarca faptul că e posibil ca viitorul să fie o combinaţie de scenarii dintre cele schiţate deunăzi la Bruxelles. Variantele 2 şi 4 se pot imagina împreună. La fel 3 şi 5. Dacă aş fi profet, aş zice chiar că e mai probabil să avem una dintre aceste combinaţii decât o variantă „pură”. Nu mă întrebaţi pe ce aş paria.