Romania, obligata sa renunte la soia modificata genetic

In schimb, dupa aderare, avem voie sa producem porumb transgenic

Polemica asupra organismelor modificate genetic e departe de a se fi incheiat la nivel european si mondial, cu atat mai putin la noi. ,Pentru" sunt producatorii agricoli, care obtin productivi-tati superioare, si producatorii americani de seminte, ,contra" - ONG-urile ecologice, producatorii de alimente organice, scepticii consecintelor inca incerte privind consumul OMG. La nivel mondial exista deja doua tabere - americanii, care detin 42 la suta din cele 81 milioane de hectare cultivate cu OMG pe planeta -, si, pe de alta parte, europenii - care se impotrivesc cat pot. Europa a acceptat insa sa cultive porumb modificat genetic si importa anual milioane de tone de soia de acelasi tip. UE s-a resemnat sa monitorizeze si sa transfere raspunderea la nivelul consumatorului, care trebuie sa vada pe eticheta orice procent mai mare de 0,9 la suta de OMG.
Manipulare genetica - productivitate inalta
Cultivarea de soia MG este legala la noi din 2000. Suprafata cultivata s-a dublat an de an, ajungand ca, in 2005, din cele 130.000 ha de soia cultivate, 85.000 sa fie cu soia modificata. ,Este singurul produs la care avem productivitatea din UE - 2,5 t/ha -, in timp ce la celelalte produse avem productivitati situate la o treime sau o patrime fata de media europeana", ne-a declarat Constantin Sin, consilier in Ministerul Agriculturii pentru OMG. Producatorii sunt bucurosi; unii obtin si productii de 4-5 t/ha, in timp ce la soia nemodificata productivitatea nu depaseste 1,5 t/ha. Oficialul ministerului spune ca pentru Romania ar fi benefic si porumbul, si chiar cartoful modificat genetic, rezistent la gandacul de Colorado. Alte avantaje, explica Sin: necesitatea unui singur pesticid si o cantitate mai mica de substante fitosanitare care polueaza mediul. Integrarea ne obliga sa renuntam la culturile de soia modificata genetic, dandu-ne voie sa cultivam insa porumb.
Trei variante pentru Ministerul Agriculturii
Constantin Sin vede, la nivel de minister, trei variante pentru rezolvarea dilemei romanesti pana in 2007: ori UE isi schimba opinia si accepta cererea depusa de producatorii americani de seminte de a accepta cultivarea soiei MG, ori ministerul negociaza o tranzitie de 1-2 ani (dupa 2007) pentru a renunta la cultivarea soiei modificate, ori interzicem de-a dreptul cultivarea soiei MG, ceea ce, considera oficialul ministerului, va avea grave consecinte economice ,si chiar sociale". Piet van der Meer, oficial european pe probleme de biosecuritate, spune ca UE nu vrea interdictii. Scopul reglementarilor privind bio-securitatea sunt, specifica Van der Meer, sa ajute guvernele sa decida intre riscurile care pot fi acceptate si beneficiile aduse de noua tehnologie.
Monitorizarea reala, imposibila
Romania a introdus din 2003 obligativitatea etichetarii produselor cu un continut de peste 1 la suta OMG, iar pana la sfarsitul acestui an va introduce aceleasi reglementari ca in UE, obligativitatea etichetarii la peste 0,9 la suta OMG, ne-a declarat Adriana Baz, director pentru biodiversitate din Ministerul Mediului. In plus, importatorii si producatorii sunt obligati sa declare pe proprie raspundere cantitatile importate, respectiv, cultivate. Capacitatea de verificare din tara lipseste cu desavarsire, atat timp cat primele laboratoare care pot testa veridicitatea datelor de pe o eticheta nu vor fi gata inainte de 1 ianuarie 2007. Obligatia Romaniei, spune d-na Baz - care autorizeaza toate importurile si culturile de OMG -, este de a demonstra ca are capacitatea de a monitoriza si de a tine sub control acest fenomen. Daca este suficienta insa declaratia pe proprie raspundere, ramane de vazut. Organizatia Green-peace releva recent ca situatia din teren arata cu totul altfel decat monitorizarea de la minister - cantitatile sunt mai mari, iar produsele transgenice, mult mai multe.