Romania, in mediul european

Tara contrastelor Romania constituie o zona a contrastelor in ce priveste protectia mediului. Pe de-o parte, prin lipsa de preocupare pentru ecologie, industrializarea comunista a creat zone moarte

Tara contrastelor
Romania constituie o zona a contrastelor in ce priveste protectia mediului. Pe de-o parte, prin lipsa de preocupare pentru ecologie, industrializarea comunista a creat zone moarte si peisaje selenare in multe locuri care constituie astazi adevarate concentratoare de probleme de mediu. Pe de alta parte, multe regiuni au ramas neatinse substantial de modernizare, cu o flora si fauna diversa, greu de intalnit in alte parti in Europa de azi. In plus, dupa destramarea comunismului a avut loc o reducere dramatica a productiei industriale, care a dus si la reducerea emisiilor poluante. De aceea, desi multe zone foste industriale sunt acum ,zone de criza", cu o rata mare a somajului si nivel de trai redus, elementele cele mai agresive ale degradarii mediului par a se fi redus. In ciuda deceniilor de neglijenta, o mare parte din raurile romanesti sunt curate - micile rauri carpatine sunt printre cele mai bine pastrate din Europa. Autoritatile de mediu din Romania afirma ca aproximativ 57 procente din lungimea raurilor monitorizate in ultimii ani sunt de calitatea I, 34 procente de calitatea a II-a si a III-a, in timp ce doar 9 procente sunt poluate. Numai ca este nevoie de politici active pentru a pastra mediul curat in zonele unde s-a reusit pastrarea sa pana azi si de rezolvarea situatiei din zonele concentratoare de probleme.
Repetam greselile din trecut ale UE
Procesul de largire a UE are un potential pozitiv. Cu ajutor financiar si tehnologic strain, Romania face eforturi mari sa ajunga din urma Uniunea Europeana. Dar o face gresit. Romania copiaza politicile din Vest de acum 20-30 de ani, inclusiv greselile lor (acum) recunoscute. De exemplu, in timp ce UE stimuleaza trasporturile feroviare, Romania se orienteaza spre cele rutiere, mult mai poluante, prin constructia de autostrazi. In vreme ce UE investeste numai in energiile refolosibile, Romania construieste o noua unitate nucleara la Cernavoda. Sunt numai doua exemple care arata ca vom ajunge din urma ceea ce insemna Europa in deceniile trecute, nu ceea ce inseamna astazi.

Capitolul "Protectia mediului inconjurator" a fost deschis pentru negocieri pe 21 mai 2002, iar negocierile s-au incheiat in 2004. Pozitia Romaniei se bazeaza pe obiectivul de a fi pregatita pentru aderare pana la data de 1 ianuarie 2007. Romania accepta acquis-ul in vigoare de la data de 31 decembrie 2000, dar solicita 11 masuri de tranzitie (intre 3 si 15 ani) legate de principalele directive in urmatoarele domenii:
- calitatea aerului;
- gestionarea deseurilor;
- calitatea apei;
- controlul poluarii industriale si managementul riscurilor.

Comisia Internationala pentru Protectia Deltei Dunarii afirma ca aproape jumatate din zonele industriale care ar putea polua Dunarea (53 din 114) sunt in Romania si 26 dintre ele sunt clasificate de prima importanta.
* Industriile chimica, petrochimica si metalurgica (cum sunt cele de la Baia Mare, Copsa Mica, Zlatna, Ploiesti-Valea Calugareasca etc.) inregistreaza cote mari de poluare grea, in ciuda reducerii activitatii industriale dupa 1989.
* Speranta de viata este redusa nu numai in zonele industriale de risc maxim, ci si in orasele mari si mai ales in Capitala, locuitorii Bucurestiului traiesc cu 2-5 ani mai putin decat ceilalti romani, mai ales din cauza poluarii aerului.
* Activitatile de minerit din trecut, precum si cele din prezent au ca rezultat alunecari de teren care pot ameninta comunitati intregi (este cazul masivei alunecari de teren din 2001 de la Ocnele Mari, judetul Valcea)
* Problema administrarii deseurilor ridica mari semne de intrebare asupra capacitatii Romaniei de adoptare a reglementarilor europene. In plus, creste cantitatea de plastic, pentru care nu exista sisteme de reciclare si reutilizare.