România îşi consolidează cooperarea militară cu Germania şi Cehia, iar NATO îşi va spori prezenţa în Marea Neagră

0
Publicat:
Ultima actualizare:
ministri nato

Miniştrii Apărării din Germania, România şi Republica Cehă au un acord pentru a-şi consolida relaţiile de apărare. Ca parte a acestui acord, Brigada a 4-a de Reacţie rapidă a Cehiei şi Brigada Mecanizată 81 a României vor colabora strâns cu Divizia a 10-a de Blindate şi cu Divizia de Reacţie Rapidă din Germania", precizează într-un comunicat Alianţa Nord-Atlantică.

 Acest tip de coopreare se încadrează conceptului NATO „Naţiuni cadru“ , potrivit căruia armate mai mici îşi pot integra capacităţile într-o structură organizatorică asigurată de o naţiune mai mare. 

 "Prin aceste acorduri, Cehia şi România acceptă să contribuie cu câte o brigadă militară la o divizie multinaţională comandată de Germania", a declarat Camille Grand, asistent al secretarului general NATO pentru Investiţii în Apărare, cu ocazia ceremoniei de semnare a documentelor.

Conceptul "Naţiuni Cadru" conferă o nouă dimensiune modului în care NATO abordează cooperarea multinaţională, a subliniat Camille Grand.

 Cei trei aliaţi vor începe cooperarea lor prin exerciţii comune de formare programate să înceapă anul acesta. Această nouă iniţiativă face parte dintr-o unitate mai largă care urmăreşte extinderea cooperării în domeniul apărării europene.

   NATO a decis să sporească prezenţa navală în Marea Neagră, prin crearea unei unităţi speciale

Miniştrii Apărării din statele membre NATO au decis joi, în a doua zi a reuniunii lor, să sporească prezenţa navală în Marea Neagră, prin crearea unei unităţi speciale, pentru intensificarea antrenamentelor şi exerciţiilor, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

Unitatea va funcţiona sub comandament britanic.

Într-o conferinţă de presă, Stoltenberg a dat asigurări că prezenţa aliată va respecta acordurile internaţionale, în special Convenţia de la Montreux, din 1936, şi va fi proporţională.

România a cerut această consolidare a prezenţei în Marea Neagră la ultimul summit NATO, de la Varşovia. NATO a analizat măsura în replică la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014, însă Bulgaria şi Turcia s-au opus iniţial.

Germania va cumpăra împreună cu parteneri NATO aeronave de transport şi submarine şi va dezvolta arme noi

Germania a semnat o serie de acorduri cu parteneri NATO pentru a cumpăra împreună aeronave de transport şi submarine şi pentru a dezvolta arme noi, relatează Associated Press.

Detalii ale acordurilor văzute joi de AP arată că Germania intenţionează să cumpere opt avioane de transport Airbus A330 împreună cu Olanda şi Luxemburg. Norvegia şi Belgia ar putea semna, de asemenea, acordurile.

Aliaţi NATO întâmpină în prezent dificultăţi în a găsi avioane de transport pentru trupe şi echipamente.

De asemenea, Germania şi Norvegia intenţionează să achiziţioneze împreună şase submarine şi să îşi înlocuiască sistemele de rachete învechite.

Berlinul va colabora şi cu Franţa, pentru a înfiinţa o unitate mai mică de transport aerian, menită să susţină operaţiunile speciale şi să ajute cetăţenii germani din zonele cu probleme.

Deciziile vin în condiţiile în care Statele Unite au exercitat presiuni asupra aliaţilor NATO să îşi sporească cheltuielile de apărare.

   NATO va înfiinţa un centru regional pentru ameninţările din sud 

Cu ocazia reuniunii miniştirlor Apărării ai Alianţei Nord-Atlantice, de miercuri, de la Bruxelles, s-a mai decis

înfiinţarea unui nou centru regional pentru a răspunde ameninţărilor din sud, a anunţat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg.

Într-o conferinţă de presă, la încheierea reuniunii ministeriale, Stoltenberg a precizat că noul centru va fi amplasat la comandamentul aliat de la Napoli, ca o componentă a reacţiei NATO la ameninţările dinspre Orientul Mijlociu şi nordul Africii. "Anticipăm că la centru vor lucra aproximativ 100 de persoane, care vor evalua ameninţările potenţiale şi vor colabora cu naţiunile şi organizaţiile partenere", a spus el. 

La întâlnirea de la Bruxelles, miniştrii apărării au discutat şi despre capacităţile comune ale NATO în domeniul informaţiilor, monitorizării şi recunoaşterilor. Ei au căzut de acord să dezvolte o capacitate de continuare după retragerea sistemelor aeropurtate de avertizare timpurie AWACS în jurul anului 2035.

Ministrul american al Apărării, James Mattis, i-a avertizat pe aliaţii din cadrul NATO că ei trebuie să-şi onoreze promisiunile privind cheltuielile militare pentru a exista siguranţa că Washingtonul nu-şi va reduce sprijinul faţă de alianţă.

La prima participare a sa la o reuniune ministerială a NATO, în calitate de şef al Pentagonului, Mattis s-a abţinut să dea un ultimatum explicit sau să spună cum îşi vor reduce Statele Unite sprijinul faţă de NATO. Dar el a spus că aliaţii din cadrul NATO trebuie să facă progrese în 2017 şi să adopte un plan, cu termene precise, în legătură cu obiectivele privind cheltuielile în materie de apărare. 

”Contribuabilii americani nu mai plăti o parte atât de disproporţionată din cheltuielile pentru apărarea valorilor occidentale. Americanii nu pot plăti mai mult pentru securitatea copiilor voşti decât o faceţi voi”, a declarat şeful Pentagonului în timpul summitului NATO de la Bruxelles.

Doar cinci aliaţi ating obiectivul de 2% din PIB pentru Apărare.

Anterior, Mattis a susţinut că alianţa militară rămâne în continuare ”o piatră fundamentală” a cooperării transatlantice.

Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, i-a răspuns că ea ar putea înţelege apelul Statelor Unite ale Americii către partenerii lor din NATO de a-şi spori cheltuielile pentru Alianţa Nord-Atlantică şi că aliaţii europeni îşi vor îndeplini obligaţiile „în următorii ani“, relatează agenţia Reuters. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite