Ce sunt agenţiile europene? Instituţii care gestionează anumite politici decise la Bruxelles, colaborând cu direcţii ale Comisiei şi cu instituţii din statele-membre.

În Ungaria, statul poliţienesc încă mai poate fi oprit. În urma protestelor din primăvară la care au participat în cea mai bună zi 80.000 de oameni şi unde unii protestatari au fost reţinuţi în mod abuziv, fără mandat de percheziţie sau aducere, guvernul Orban a dat înapoi şi a permis începerea negocierilor.

Dacă, la capătul unei campanii cotate fals, de mulţi, drept terne, nu se mai produc modificări dramatice, Angela Merkel va câştiga detaşat alegerile germane. Dar cu cine oare va guverna? Şi cum? Şi ce va însemna AfD?

Scrutinul din 24 septembrie este cel de-al optulea de la reunificarea Republicii Federale încoace. Se ştie deja cine va câştiga. Creştin-democraţii (CDU/CSU) au un avans considerabil - peste 15% - în faţa social-democraţilor (SPD). După ce nemţii vor merge la urne, vom avea şi răspunsurile la alte patru întrebări importante:

Pentru prima oară în spaţiul Balcanilor am avut, ieri, un eveniment cu o certă şi foarte importantă încărcătură simbolică. La nivel politic, societal şi mesaj absolut novator către exterior: doamna Ana Brnabic, Prim Ministru al Serbiei din luna iunie, o persoană în vârstă de 41 de ani şi care-şi afişează în mod deschis şi fără nici un fel de complexe opţiunea sa lesbiană, a participat la Gay Pride Parade de la Belgrad.

Carles Puigdemont, şeful guvernului catalan, într-un interviu publicat ieri de Suddeutsche Zeitung, a trecut criza politică din Catalonia într-un registru nou şi plin de enorme potenţiale dezvoltări primejdioase. El a declarat că partidul său reprezintă moştenirea directă a Republicii spaniole, cea înfrântă de Franco în Războiul Civil, şi reaminteşte originile franchiste ale partidului aflat acum la putere la Madrid.

Anunţul este oficial şi aparţine preşedintelui Erdogan: Turcia va achiziţiona sisteme de rachete sol-aer ruseşti tip S-400 „Triumf“ (cod NATO SA-21 Growler), „acordurile fiind semnate şi fiind vărsată şi o sumă reprezentând un „aconto“ din valoarea totală a contractului, aproximativ 2,5 miliarde de dolari.

Asta pare să se întâmple acum în cazul în care propunerile din noul Plan Juncker, cel prezentat ieri la Strasbourg, vor începe să fie cu adevărat implementate. Sunt aici câteva elemente de consolidare şi centralizare a proiectului european, de mult anunţate ca fiind dorite de grupul de state din „nucleul dur“ în ideea de a oferi din ce în ce mai multă putere reală şi instrumente concrete de acţiune structurilor instituţionale europene.

E o zi care poate intra în istorie, dacă UE va urma foaia de parcurs prezentată azi de preşedintele Juncker. Se deschide un proces de transformare instituţională şi politică europeană menit să culmineze cu summit-ul post-Brexit de la Sibiu. Locaţia-surpriză e doar unul din anunţurile preşedintelui Comisiei Europene menite să relanseze proiectul integrării continentale şi speranţa în Europa Unită.

România în Schengen? Ce bine! Or, deşi n-au nimerit-o bombele, UE arată în mintea celor ce o văd în perspectivă ca după un război devastator. E un conflict al dezbinărilor interminabile. Ce-l alimentează? Şi cui prodest?

Duminică şi luni, norvegienii au mers la urne pentru a-i desemna pe cei 169 de parlamentari din Storting. Mandatele vor fi împărţite între nouă partide, cu unul mai mult decât în prezent. Identitatea acestor partide e clar conturată, aşa cum a vădit-o şi dezbaterea electorală din ultimele săptămâni.

Guvernul turc a emis pentru proprii cetăţeni o avertizare de călătorie în Germania. Este o diversiune menită să distragă atenţia de la nerespectarea drepturilor omului în propria ţară.

Situaţia din Spania se tensionează pe zi ce trece. Ieri, premierul Mariano Rajoy, într-un discurs de o rară virulenţă, a denunţat „un act inacceptabil de nesupunere“ al autorităţilor publice din Catalonia, care au decis ca pe 1 octombrie să aibă loc un referendum unilateral pentru independenţă.

Anunţul Ungariei de retragere a sprijinului pentru aderarea României la OCDE nu are niciun sens. Nu serveşte nimănui. Nici Ungariei, nici grupului de la Vişegrad, nici Europei.

Zilele trecute, pe când premierul român explica, într-un interviu, că nu a acceptat să primească salariul într-un cont bancar şi că nu foloseşte carduri fiindcă ar trebui să plătească un comision, ceilalţi europeni aveau alte preocupări:

În plină campanie electorală, social-democraţii germani caută cu disperare să recâştige teren. Va reuşi fostul cancelar Gerhard Schröder să atragă electorat pentru SPD sau posibila sa colaborare cu o companie petrolieră din Rusia mai degrabă le va dăuna social-democraţilor?

„Turcia se îndepărtează cu paşi de gigant de Europa. Problema este de a şti dacă trebuie să punem capăt negocierilor cu Turcia, dar asta nu este decât pură teorie din moment ce, acum, nu există negocieri... Cred că ei ar vrea ca UE să spună Turciei că doreşte încetarea negocierilor pentru a pune

Am experimentat pe pielea mea acum câteva luni protestele masive din Budapesta legate de închiderea Central European University. Acum este linişte, se ştie că guvernul este de neînduplecat prin proteste şi că legea a trecut. Puţin le-a păsat lui Orban şi mafiei sale că poate vor pierde viitoarele alegeri din primăvară, au stat în picioare pentru un principiu, şi anume „iliberalismul“.

Promisiunea centrală a proiectului european a fost o încercare de a egaliza nivelul de viaţă şi şansele de viitor, pe spaţii din ce în ce mai extinse, pe măsură ce noi ţări se adăugau edificiului UE.

Impunerea stării de urgenţă în Turcia şi arestarea în masă a unor cetăţeni consideraţi membri sau simpatizanţi ai mişcării Hizmet, văzută de către regimul de la Ankara drept o ameninţare reală la adresa stabilităţii interne, a stârnit numeroase critici venite din partea unor state membre UE.

Vizita de câteva ore a preşedintelui francez la Bucureşti a fost comentată pe larg. Pe agendă s-a aflat şi o chestiune mult discutată în ultimii 3-4 ani în Franţa, dar care a fost rareori evocată la noi, drept pentru care ceea ce Macron şi Iohannis au spus a părut – pentru numeroşi români – confuz. Este vorba despre directiva europeană referitoare la muncitorii detaşaţi.