Conflictul din Ucraina intră de acum într-o nouă fază, perfect logică în ceea ce este, odată cu anexarea ilegală a Crimeei, o mişcare amplă şi susţinută de recuperare de către Rusia a unei părţi a teritoriilor ce au aparţinut odinioară Rusiei Imperiale şi URSS.

Dacă pe termen scurt incertitudinea politică poate să conducă la întârzieri şi blocaje în desfăşurarea negocierilor, pe termen lung configuraţia politică post-electorală din Marea Britanie poate duce la un acord mai avantajos de ambele părţi privind Brexit. Rezultatul alegerilor îi forţează pe conservatori să-şi regândească strategia, iar abordarea Theresei May de "hard Brexit" de dinainte de alegeri este pusă sub semnul întrebării.

În ultima săptămână dinaintea vacanţei parlamentare, am fost în Maroc, ca membru al unei delegaţii a comisiei de afaceri externe a PE. La Rabat am avut întâlnirile politice, iar la Casablanca am stat de vorbă cu reprezentanţii mai multor camere de comerţ şi am vizitat o fabrică din industria de aeronautice. Vizita m-a ajutat să înţeleg aspecte ale unor probleme foarte importante pentru noi, europenii.

În mod surprinzător, preşedintele polonez Andrzej Duda a blocat prin veto o bună parte a noilor legi ale justiţiei. Gestul său schimbă decisiv balanţa politică din Polonia.

Cu trei zile în umă, spuneam că desfăşurarea evenimentelor în Polonia o luase pe un drum mai mult decât ciudat, urmând ambiţiile liderului partidului de guvărnământ, Jaroslzlav Kaczynski (despre care mulţi afirmă că este cel care conduce din umbră destinele ţării), de a acapara integral frâiele justiţie şi de a o transforma într-o unealtă ascultătoare la cheremul Partidului său Dreptate şi Justiţie.

Cum nimic nu poate fi mai interesant decît noutăţile privitoare la propria evacuare, a sosit momentul să înţelegem pe ce lume ne aflăm. De ce tocmai acum? Pentru că nu ne mai aflăm. Lumea pe care o cunoaştem se încheie.

Pentru că ţara sa a primit din partea Comisiei Europene „scrisoarea de anunţ formal“ privind legea asupra ONG-urilor străine, adoptată pe 13 iunie, prima etapă a procedurii de infringement lansată acum împotriva Ungariei.

E fatal ca autocraţii, obişnuiţi ca insolenţele şi agresiunile lor să intimideze lumea înconjurătoare, să-şi supraaprecieze forţa şi să exagereze apăsarea pe accelerator, riscând astfel să-şi propulseze ţara către pomi.

Negocierile pentru Brexit, începute în mod oficial în cursul acestui an, ar trebui să dureze până în 2019 şi probabil se vor termina într-o manieră pozitivă pentru toţi actorii implicaţi. Sau aşa spunem în teorie!

Va avea oare Comisia Europeană curajul necesar de a merge până la capăt cu jocurile principiale despre democraţie şi drepturile omului, sancţionând (în fine) guvernul de la Varşovia care îşi trimite ţara în epoca unui naţionalism extrem, autoritar şi mult dincolo de ceea ce, tehnic, ar fi acceptabil în termenii legislaţiilor, prevederilor şi normelor europene?

Joi, 20 iulie 2017, în sala de conferinţe „Safir“ a hotelului „Marshall Garden“ din Bucureşti, a avut loc o masă rotundă cu tema „Turcia, la un an după tentativa de puci”. În cadrul evenimentului au fost luate în discuţie evenimentele sângeroase din 15-20 iulie 2016 din Istanbul şi Ankara şi faptele petrecute începând din acele zile până în prezent.

Iată ce făceau ceilalţi europeni în zilele în care Donald Trump era la Paris, pentru a sărbători un secol de la intrarea Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial şi pentru a asista la defilarea de 14 iulie, de pe Champs Elysées:

Cancelara Angela Merkel a fost invitata unei emisiuni de interviuri a ARD, televiziunea publică germană. Şefa guvernului german s-a referit la câteva dintre chestiunile actuale, între care summitul G20 de la Hamburg, campania electorală internă şi disputa cu Turcia.

Urmează o toamnă mai mult decât interesantă în ce priveşte devoalarea termenilor în care „motorul franco-german“ construieşte şi deja consolidează un joc comun, acela al unui nulceu foarte dur care-şi propune să meargă mult mai rapid înainte în formula unei viziuni cu puternice accente federaliste.

Publicarea acordului de principiu al guvernului Statelor Unite ale Americii pentru începerea discuţiilor cu România privind achiziţionarea de tehnică militară anti-aeriană (sol-aer) a cauzat o dezbatere online aproape isterică între „pacifiştii” care ar vedea fondurile pentru apărare investite în educaţie şi asistenţă socială şi „militariştii” care susţin asigurarea unei finanţări adecvate apărării naţionale.

Ideea s-a născut în Polonia conservatorului Andrzej Duda. Acesta a asumat-o, mai întâi, alături de preşedinta croată, Kolinda Grabar-Kitarović. Prima reuniune s-a ţinut la Dubrovnik, în 2016, iar a doua – zilele trecute, la Varşovia. Se cheamă Iniţiativa celor Trei Mări sau, prescurtat, I3M.

În 2007, Varşovia a găzduit o conferinţă internaţională care a avertizat despre o „iarnă demografică“ ce urma să reprezinte o ameninţare existenţială la adresa Europei, deoarece respingerea „familiei naturale“ ar urma să ducă la scăderea natalităţii şi importul, în consecinţă, a milioane de muncitori din fostele colonii europene care nu împărtăşesc valorile occidentale şi refuză să fie asimilaţi.

Astăzi, la Kiev, a avut loc o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina care poate marca istoria. Petru Poroşenko, Preşedintele Ucrainei s-a întâlnit cu Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO. Ocazie cu care preşedintele ucrainean a declarat că:

Diplomatul român Cristian Diaconescu scrie despre Iniţiativa Celor Trei Mări la invitaţia platformei RE:START ROMÂNIA:

Se zice, cu o înţelepciune plină de vervă postumă, că nu se cuvine să vorbeşti de funie în casa spînzuratului. Mai puţin cunoscută e varianta preventivă a aceleiaşi vorbe: se cuvine să răcneşti de funie, cu furie, din casa vecină, către sinucigaşul care tocmai urcă pe scaun.

Cea mai uşoară explicaţie pentru şirul de evenimente ultra-violente prilejuite de manifestaţiile împotriva reuniunii G20 de la Hamburg este banala acuzaţie care vorbeşte despre adunarea în acelaşi loc a „capetelor înfierbântate“, protestatari de toate originile ideologice pe care-i poate mobiliza în orice moment, oriunde în lume, Internaţionala stângii radicale.